Copilul-umbra. Scafandrul si fluturele


    Am terminat de citit doua carti despre care este cumplit de greu sa scrii.
    Nici nu stiu cum sa va spun despre ele.
    Prima. P.F.Thomese – scriitor olandez – a devenit celebru dupa publicarea volumului „Copilul-umbra”. E un eseu ravasitor scris despre fiica sa moarta. La aparitia cartii, intr-o  publicatie olandeza se spunea asa: „Cu ce pret teribil a luat nastere aceasta splendida carte! E singurul gind care te impiedica sa scrii despre ea cu si mai mult entuziasm”.
    copilul-umbra.jpg
    Salut traducerea sa in limba romana datorata prietenului meu Andrei Anastasescu si imi permit sa reproduc un pasaj, unul dintre multele din aceasta carte care te lasa fara cuvinte: 
    „SA NU SPUI NIMIC
    Suna telefonul, suna tot timpul. Nu raspundem. Nimeni nu ne poate spune ceea ce vrem noi sa auzim. Deocamdata n-avem cuvinte sa ne aparam, deocamdata nu stim cine vom fi. Ceilalti se intereseaza mereu de sentimentele noastre, noi insa n-avem nimic de aratat. Nu gasim decit cuvinte pe care nu vrem sa le rostim. Au gustul gurii altcuiva. Cu cit se vorbeste mai mult, cu atit sporesc si neintelegerile. Nu mai putem iesi din ele, suntem captivi, cuvintele mincinoase ne sufoca. Tacerea noastra face o gaura in zidul de cuvinte, iar noi respiram prin ea.”
    A doua. Scafandrul si fluturele. 
     carte-doi.jpg
    Autor: Jean-Dominique Bauby, fost redactor sef la revista Elle. Victima a unui accident vascular, paralizat complet, cu exceptia pleoapei stingi, singura parte din corpul sau ramasa mobila, Bauby a scris  cartea cu bataile acestei pleoape. La citeva zile dupa ce a fost publicata, cel care a scris-o a murit.
    Cartea aceasta din urma sta si la baza uni film care a avut rasunet – titlul sau e omonim cu al cartii.
    Mai jos, trailer-ul filmului:
    Inca o data: nu sint lecturi usoare si nici vizionarea filmului nu e usor de suportat, emotional vorbind.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here