Domnule Oprescu, dacă aveţi ocazia să candidaţi la Cotroceni?


    Aşteptam de la consilierul lui Sorin Oprescu, Adrian Thiess, nişte dezvăluiri tari astăzi, doar le anunţase încă de joi. Nu speram la vreo mare devalizare operată de doctor şi dată în vileag de fosta sa mână dreaptă, că nu-l cred în stare pe Oprescu de altceva decât de lene şi miştocăreală ieftină. Mă gândeam, după cum a pus problema când a fost abordat de Cotidianul (susţinea că Oprescu „trăieşte pe altă lume”) că ne va spune măcar ceea ce au remarcat toţi bucureştenii: că au un primar bun de gură şi atât. Nici măcar. Au fost doar nişte lamentări nostime ale consilierului, că bunul primar este împiedicat să comunice din cauza consilierilor de imagine, că şeful de la „străzi” e nu ştiu cum.. bla bla bla. Astea sunt aiureli de alcov funcţionăresc, problema Bucureştiului e că s-a lăsat condus de un primar plin de vrăjeală, dar fără soluţii. Chiar el o spune. Luni, la videochatul Realitatea.net, se scuza, plin de compasiune pentru bucureşteni, că nu are soluţii şi nici bani pentru repararea unor străzi ca Aviatorilor sau Mareşal Prezan (sunt monumente istorice, iar repararea lor presupune respectarea altor reguli decât în cazul unor artere ordinare). Străzile astea sunt atât de denivelate încât ar fi mai uşor să-ţi conduci maşina pe cocoşile unor cămile, amortizoarele schelălăie când vine vorba să înfrunte valurile istorice, buzunarele se chircesc spăimoase la gândul următoarei vizite la service.
    Am amintit de străzile acestea din buricul târgului pentru că trec zilnic pe ele şi zilnic mă umplu de gânduri bune la adresa primarului, însă au fost multe întrebări ale vizitatorilor Realitatea.net cărora primarul le-a răspuns cu „nu putem, n-avem”. Totuşi, rămân la cele două străzi. La soluţii nu mă pricep, dar sunt convins că ele există, că doar e plină Europa de străzi, cu scuzele de rigoare, mai istorice decât ale noastre, dar pe care nu se pot organiza campionate mondiale de asfalt surfing. Însă, dacă vine vorba de bani, cred sincer că halucinaţiile edilitare ale lui Oprescu (fântâna cântătoare sau băncile cu apă, proiecte pentru care Oprescu a cerut bani în Consiliul General) ar avea şansa binemeritată de a cădea în uitare, iar lucrurile care le toacă nervii şi banii bucureştenenilor ar avea norocul de fi făcute. Minunea ar fi posibilă doar dacă Oprescu s-ar dezice de primărie, iar asta s-ar putea întâmpla cel mai lesne printr-o candidatură pentru Cotroceni. Eu sunt gata să semnez lista necesară înscrierii în cursa prezidenţială. Mai departe… fiecare după cum îl duce capul.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here