Iulian Leca. Sporurile din Guvernul Cîțu

Sunt curios dacă și câte sporuri se dau în Guvernul Cîțu secretarilor de stat sau altor funcționari de prin ministere. Despre cele care se acordă în diverse agenții sau alte instituții din subordinea directă a Executivului se află în două secunde cât durează o simplă căutare pe google. Sunt sute și mii de rentieri sau sinecuriști care câștigă două trei salarii în plus față de colegii lor mai puțin norocoși în viață și care, de cele mai multe ori, fac și muncă rentierilor.

Ei sunt în acele posturi ca urmare a unui sprijin politic sau grație unui nepotism infinit care împreună au ajuns să sufoce, la propriu și la figurat, aparatul de stat, administrația centrală și locală, au schilodit Sănătatea și au tâmpit Educația, au stat cu brațele încrucișate în fața fondurilor europene și contribuie la devalizarea bugetului de stat, direct sau indirect, prin necolectarea taxelor și impozitelor și prin fraudarea fondurilor care ar fi trebuit să se vadă în investițiile publice.

În locul dezvoltării dăm însă peste o fractură generală a aparatului de stat, capușat aproape în întregime de incompetența celor care au ajuns să îl țină captiv unei eterne găști politice în complicitate cu toate celelalte instituții care ar fi trebuit să împiedice exact această falimentare și anchilozare a ceea ce ar trebui să fie motorul dezvoltării și al ieșirii din zona de periferie disfuncțională a Europei.

Se spune că în decizia Guvernului de a amâna tăierea sporurilor a contribuit și calculele făcute în legătură cu impactul pe care revolta acestor sinecuriști l-ar avea asupra stabilității politice a actualei alianțe de guvernare. Și, după cum se poate citi în declarațiile oficiale ale Guvernului, decizia de a tăia sporurile se amână cel puțin până la momentul în care o nouă lege a salarizării va intra în aplicare. Deci, anul acesta, mai mult ca sigur că nababii de la stat scapă neatinși de vreo reformă a aparatului bugetar.

Privirea celor care au crezut și și-au pus speranțele în această alianță de guvernare, că va da de pământ cu „specialii” ajunși peste noapte ca o castă autonomă și independentă, e momentul să se îndrepte spre cealaltă mare promisiune cu care PNL (în primul rând) a venit în fața alegătorilor în campanie: desființarea pensiilor speciale și privilegiile nesimțite de la stat.

Și de unde în campanie peneliștii strigau că cei peste 170.000-180.000 de pensionari de lux vor fi puși cu botul pe labe după ce ei vor ajunge la putere, vedem în aceste zile cum și aceștia își pot vedea liniștiți mai departe de pensiile cu adevărat nesimțite în această perioadă.

Dacă o asculți pe Raluca Turcan nici nu sunt mai mult de 9.000 și ceva de „speciali”, deci de ce să-ți mai bați capul cu ei că e mai mare deranjul decât posibilul câștig, orice ar însemna acesta din urmă. Pe scurt, pe loc repaus, nici pensionarii aia de lux nu mai sunt chiar așa de nesimțiți. Și cu asta s-a terminat reforma pe care Florin Cîțu a tot promis-o în ultimul timp.

Nu se mai vorbește nici despre impozitarea pensiilor speciale, nici despre tăierea lor și, deloc improbabil, nu m-ar mira să văd că rămân în picioare chiar și pensiile aleșilor, cu atât mai mult cu cât în Parlament fiecare partid și-a depus propriul proiect de desființare a propriilor pensii speciale. De unde și șansele mici să vedem în curând vreun proiect transformat în lege.

Guvernului Cîțu i-ar mai rămâne așadar, dacă ar dori cu adevărat să schimbe ceva în afară de a privatiza cele mai de succes societăți ale statului, să facă puțină ordine în Sănătate și Educație. Cu atât mai urgent cu cât pandemia le-a îngenunchiat pe amândouă iar pe noi ne-a paralizat din cauza tragediilor și anomaliilor care se petrec tot mai des în ultimul timp.

Dar cum Sănătatea e la colegii de la USR, de reforma sistemului de sănătate se va ocupa Vlad Voiculescu – un deja vu – în principiu cu aceleași viziuni ca și premierul Cîțu în ceea ce privește deschiderea către piața privată a unor mari hălci din sistemul public.

Dacă marea „reformă” anunțată de Florin Cîțu va fi până la urmă doar pregătirea întru privatizare a ceea ce mai merge și produce profit, atunci să ne așteptăm la un stat tot mai slab și nevolnic în viitor, care își va exclude și mai mult cetățenii de la accesul universal la servicii esențiale pentru supraviețuire și dezvoltare.

În final, în grija statului va fi lăsat tot ceea ce produce pierderi în timp ce părțile profitabile vor fi trecute în proprietate privată. O reformă pe care am mai văzut-o și pe aici și prin alte țări, dar care are întotdeauna finalul dinainte știut.

Sursa: Vox Publica

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here