…Mihnea Maruta – "am fost solutia de avarie" (interviu cu somerul care a moderat prima dezbatere prezidentiala)
…nu stiu daca il stiti pe Mihnea Maruta: e enervant. E enervant de perfect. E somer. E genul de ortodox cu barba pe care-l admira pana si stangistii gen Costi Rogozanu (daca as stii cum as scrie un „aici” cu litere albastre…; nu stiu, asa ca va rog sa-l cititi pe Costi dand click pe… Costi:) Mihnea n-are bani. Are principii.
Ne stim e-o bucata de vreme, asa ca nu mai intru in detalii. Aflati – de aici sau de mihneamaruta.ro – cum ajungi sa moderezi doi candidati la presedintie – si s-o faci bine.
…pentru ca tot avem noi asa, un instinct de a inota impotriva curentului, iti propun sa incepem de la coada la cap. De acord?
mihneamaruta :
Cum vrei.
Me:
Cine a castigat dezbaterea?
mihneamaruta :
Cred că a fost chiar fifty-fifty, cum am scris şi pe blog, maximum 51 la 49.
Me:
51 – cine?
mihneamaruta :
Băsescu.
Me:
asa mi s-a parut si mie…
tie de ce?
mihneamaruta :
Pentru că are un alt fel de a folosi cuvintele, apasă altfel pe ele. Antonescu e mai bun la fraze, însă nu are, cum să zic, atracţie gravitaţională.
Me:
… e Antonescu „just talk, no walk”?
mihneamaruta :
După dezbaterea de ieri, cred că are potenţial de a deveni om politic, om de stat, să depăşească stadiul de „politician”. Deci, răspunsul e „nu”.
Me:
Multzam. Sa speram ca va creste.
Spuneai in blog ca au plecat fara sa mai dea mana cu tine. Te-ai simtit folosit?
mihneamaruta :
Nu, nu asta, ci mi-a fost oarecum ruşine pentru ei. Bărbaţii dau mâna după ce s-au oprit un minut pe stradă, darmite după ce au vorbit o oră…
Me:
Corect. Dupa dezbatere, ai mai vorbit cu altcineva din stafful de campanie?
mihneamaruta :
Doar m-am salutat cu Sever Voinescu, şi mi-a mulţumit. De la liberali n-a venit nimeni.
Me:
Alte telefoane? Cum ti-ai petrecut noaptea aceea?
mihneamaruta :
A urmat o sarabandă de telefoane şi de sms-uri de la prieteni. Majoritatea din Bucureşti, trebuie să spun. M-am dus la poveşti cu câţiva prieteni din presa locală.
Me:
Nu te mai intreb cu cine Ce ai de gand sa faci de acum in continuare cu acest capital de imagine deloc de neglijat?
Uitai: pe mine m-a sunat soru-mea, Alina, din Franta, sa-mi zica de tine
ca sa vezi ce mica e lumea …
mihneamaruta :
N-am nici un „proiect”, cum se spune. Vreau să citesc şi să scriu în continuare. Am ajuns destul de aproape de faza fericită, şi nesperată, de a trăi din ceea ce scriu. La limită, dar ne descurcăm.
Me:
Bine, esti, dupa cum stii a-tipic. O lasam balta pe asta. Care a fost, dupa parerea ta, cea mai buna intrebare? dar cel mai bun raspuns?
mihneamaruta :
Cea mai bună întrebare a fost cea mai simplă, cea cu filmul şi cartea. Spune multe despre oamenii de dincolo de discursul pregătit. Pe mine m-au dezamăgit amândoi. N-am un „cel mai bun răspuns”.
Me:
de ce n-ai intervenit la magaria lui Basescu? Stii la ce ma refer…
mihneamaruta :
Mărturisesc că regret. E singurul regret în ceea ce priveşte ce n-am făcut şi puteam să fac. M-am bazat că îi v a răspunde Antonescu, doar el era cel jignit, însă mi s-a părut remarcabil că a trecut peste asta.
Me:
…m-am mirat si eu. Ar fi capitalizat extraodinar daca i-ar fi batut obrazul. Crezi ca n-a facut-o pur si simplu dintr-o intarziere de reactie?
mihneamaruta :
Nu, pot doar să bănuiesc că n-a vrut să intre în această discuţie pur personală.
Me:
Sau despre unele lucruri nu se vorbeste, pur si simplu?
Bun – suntem pe aceeasi pagina
mihneamaruta :
Ca să nu uit, vreau să protestez amical faţă de acest interviu. E anormal ca maestrul să îl intervieveze pe ucenic. Şi vreau să se ştie că unul dintre puţinii oameni de la care am învăţat meserie eşti tu. Protestez, deci. Să continuăm.
Me:
bine
de ce n-ai insistat – ca tot veni vorba de maestru-ucenic – pe referendumul pentru unicameral?
mihneamaruta :
Am vrut să ajung la teme care dor mai mult, la teme care interesează cu adevărat, dincolo de subiectele ultra-mediatizate. M-am săturat de subiectul cu parlamentarii, nici măcar cei doi contracandidaţi ai lui Băsescu n-au ştiut să-l întoarcă în favoarea lor. L-au lăsat aşa, pe ideea „aici oricum pierdem…”
Me:
pai tocmai de aceea as fi asteptat maimmult de LA TINE!
mihneamaruta :
Am fi intrat, cred, în aceeaşi zonă a argumentelor şi acuzaţiilor ştiute…
Me:
pe mine parlamentul unicameral ma doare – si, nadajduiesc, si pe tine…
mihneamaruta :
Da, însă Antonescu şi Geoană au depus armele, nu cumva să nu-i voteze populaţia care vrea să se „răcorească” reducând din aleşi…
Me:
Aici nu pot decat sa rasucesc mai tare cutitul in rana: TOCAMI DE ACEEA trebuia sa se auda o voce care sa ceara putina chibzuintza, nu?
TOCMAI
?!?
mihneamaruta :
Mi-am propus să nu spun nici o opinie personală, ci chiar să moderez. De-aia am fost „şters”, cum zic unii. Mă bucur că au ieşit EI în evidenţă, vii, altfel decât de obicei.
Me:
asta e adevarat.
A propos de „setting”: in mod normal moderatorul sta cu spatele la public, pentru ca oponentii sa vorbeasca atat cu fata catre moderator cat si cu fata catre camera (i.e., public). Aici a fost pe invers, Stii cumva de ce?
mihneamaruta :
Nu ştiu cine a gândit aşezarea. Am intrat în sală cu 10 minute înainte şi totul era pregătit.
Me:
nu e fascinant asta? Si cu asta am ajuns la cap
faptul ca nu a fost nimic programat, faptul ca te-au ales pe tine PENTRU ca erai somer independent, si lumea stie ca esti independent….
mihneamaruta :
Ba da, asta continuă să mă fascineze, metafizic, dacă mi-e permis. Cum am ajuns eu, de nicăieri, să moderez prima dezbatere electorală adevărată…
Nu m-au ales, mai degrabă a fost soluţia de avarie…
Dar sunt bucuros că pe mine m-au acceptat ambele tabere, e ca un fel de recunoaştere că n-am mâncat…
Me:
Pai da – TOCMAI pentru ca toti ailalti erau inregimentati intr-un fel sau altul…
Ca s-o incheiem pe un ton optimist: Pare-se ca pariul cu Doamne-Doamne tine…
mihneamaruta :
Adică?
Me:
adica faptul ca refuzi sa marsezi la solutii la care orice alt om, cat de cat rational, ar marsa, se pare ca „renteaza” pe termen lung.
mihneamaruta :
Nu vreau să mi-o iau în cap, şi-aşa e periculos. Încerc să rămân acelaşi, să mă mint cât mai puţin.
Me:
Eu cred ca suntem cu capul Exact asta am descoperit si eu intr0un jurnal de la 18 ani, scris cu majuscule – sa nu te minti! – da; incep deja sa vorbesc mai mult despre mine, ceea ce nu e ingaduit.
eu zic sa oprim aici interviul – sunt unele lucruri pe care as vrea sa le discutam „in privat”…
mihneamaruta :
ok
