Sfârşitul capitalismului, după Wallerstein


    Nu un simplu scenariu, ci un interviu venit din partea unui socoiloprovocator şi degrabă vărsătoriu de argumente raţionale. Am primit un link cu un interviu din Le Monde tradus de un blogăr roman Intelectual cu gust pentru chestiuni deştepte şi incitante.
    Înainte să dau vreo cîteva citate, trebuie să spun că mă sperie orice tip care vorbeşte nonşalant despre completa schimbare, revoluţionare etc. Înţeleg reproşurile aduse capitalismului, înţeleg nevoile de schimbare, dar nu înţeleg nevoia de rupere completă, de nou absolut, de revoluţie. Încă mă raportez la astfel de chestiuni apocaliptice ca la simple efecte stilistice, oricât de simpatic mi-ar fi Wallerstein în unele momente. Situaţiile-limită nu pot fi dezirabile. Sau poate sînt eu prea burghez.

    Suntem intr-o perioada de criza, caci capitalismului i se apropie sfarsitul. Eu cred in posibilitatea progresului, dar nu in inevitabilitatea lui. Capitalismul este sistemul care a stiut sa creeze, in mod remarcabil, numeroase bunuri si bogatii. Dar trebuie sa tinem seama si de pierderile pe care el le-a cauzat pentru mediul inconjurator sau pentru societate. Singurul bun este cel ce permite o viata rationala si inteligenta pentru cat mai multi oameni.
    Suntem intr-o perioada, destul de rara, in care criza si neputinta celor aflati la putere lasa locul bunului plac : este un timp in care avem posibilitatea de a influenta viitorul prin actiunea noastra individuala. Dar cum acest viitor va fi suma unui numar urias de asemenea actiuni, este absolut imposibil a prevedea care este modelul ce se va impune. Peste zece ani poate vom vedea mai clar, dar peste 30-40 de ani noul sistem se va fi nascut. Cred ca e la fel de posibil sa vedem instalat atat un sistem de exploatare mai violent decat capitalismul, cat si din contra – un model mai egalitar si redistributiv.
     

    Articol scris in colaborare cu Dragos Stanca

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here