Stelian Tănase: ”Scriitorii nu se respectă, se detestă fratern între ei. Trăiesc în găști, triburi, clanuri clientelare”
Cineva ieri s-a ocupat de situatia antreprenorilor, de faptul ca sunt desconsiderati, priviti cu neincredere, defaimati. Opereaza aici ca peste tot sfinta invidie, prezentă în lumea românească masiv, ceas de ceas si in proporție de masă. Mi-am permis la final sa comentez sumar.
Citez- „Aș spune că nu numai antreprenorii. Trăim într-o cultură a resentimentului, urii și disprețului. Celălalt este odios, ticălos, un nimeni, o non-persoană. Simt acelasi lucru ca scriitor, trăitor in România. Dispret. Indiferenta. Hate-speech cit cuprinde pentru intelectuali si artisti. Poate e cazul să stingem becul. Spectacolul s-a terminat! ‘
De unde vine antipatia fata de scriitori, de pildă? Dau exemplul cel mai familiar pentru mine. Întii de toata vine chiar dintre scriitori. Pînă să ii disprețuiască și dușmănească alte categorii – instalatorii, politicienii, bancherii, editorii – se detestă fratern, între ei. Scriitorii nu se iubesc, nu se respecta. E o imagine in oglinda a atitudinii societății. Nu se prețuiesc între ei, dimpotriva.
Nu găsesc motive să o facă. Este un viespar de intrigi și bîrfe, iar ipocrizia este la pătrat. Traiesc in bulele lor, în găști, clanuri, triburi, rețele de tip clientelar pentru a se proteja cit de cit de răul pe care adesea și-l fac singuri. E o competitie acerbă pentru notorietate, burse în Occident, traduceri, premii literare, tiraje, bani, tinichele agățate la rever.
Așa-zisa viață literară este în cele mai multe ipostaze o farsă. Toate acestea contribuie ( din 1990 incoace) la consolidarea unui climat sufocant, dominat de frustrare, pe falsuri, pe invidie si resentiment. Nu e de mirare – corespunde lumii românești în ansamblu – constituită pe sentimente și valori negative…