Următoarea pandemie e aici: COVID a accelerat superbacteriile rezistente la antibiotice
Foto sus: Microbiologul Bruno González Zorn arată două culturi bacteriene în biroul său de la Universitatea Complutense din Madrid.
Autoritățile avertizează că antibioticele nu mai funcționează și că omenirea se îndreaptă către un viitor în care orice simplă rană ar putea fi letală.
Cristina Muñoz este co-director al Planului național împotriva rezistenței la antibiotice, la Agenția Spaniolă pentru Medicamente și Produse de Sănătate, din capitala Madrid, inițiativa spaniolă de a încerca să oprească una dintre cele mai mari amenințări la adresa umanității.
Medicamentele antibacteriene încetează să mai acționeze eficace, într-un ritm acum accelerat de consumul excesiv și incorect în timpul pandemiei de covid, relatează ziarul EL Pais, într-un amplu reportaj.
Omul de știință vă invită să vă imaginați viața de zi cu zi fără antibiotice, o lume înfiorătoare în care orice infecție ar putea fi letală. Fără operații de cezariană, transplant de organe, operații de menisc, înlocuire de șold etc.
„Ar fi un pas înapoi față de aproape 100 de ani de progrese medicale”, avertizează Muñoz.
„S-ar întâmpla lucruri la care nici nu ne gândim. De exemplu, un copil care cade, i se sparge genunchiul, iar la spital doctorul să-ți spună că nu e nimic de făcut, că îi pare foarte rău”, explică ea.
Unele boli bacteriene – cum ar fi pneumonia, tuberculoza, gonoreea și salmoneloza – ar putea rămâne deja fără tratamente eficiente. Chimioterapia, care favorizează infecțiile microbiene la pacienții cu cancer, prin scăderea imunității acestora, ar fi, de asemenea, o practică cu risc ridicat în absența antibioticelor.
„Am înceta să vindecăm oameni, dar și animale. Nu am mai putea produce alimente sănătoase”, avertizează Muñoz. La revenirea bolilor din secolul al XIX-lea, ar trebui să se adauge foametea.
Pe 18 noiembrie începe Săptămâna globală de conștientizare privind utilizarea antimicrobienelor, iar autoritățile sună din nou trâmbița apocalipsei.
Un raport pregătit pentru guvernul britanic a avertizat în 2016 că microbii rezistenți la medicamente – în special bacteriile – au ucis deja 700.000 de oameni în fiecare an pe planetă și că 10 milioane de decese ar putea fi atinse în 2050, mai mult decât cele cauzate de cancer.
Microbiologul Bruno González Zorn (foto mare sus) avertizează că covidul a înrăutățit pandemia tăcută a superbacililor.
„Cele 10 milioane de decese s-ar putea să nu se mai producă în 2050, ci în 2040 sau 2030”, avertizează el.
Bacteriile se înmulțesc la fiecare 20 de minute și uneori suferă mutații care sunt, întâmplător, un scut împotriva unui antibiotic. Și cel mai deranjant lucru este că pot transmite aceste noi gene de rezistență altor bacterii din apropiere, chiar și din alte familii.
„Este ca și cum eu aș învăța limba germană și îți transmit ție această abilitate”, explică González Zorn, profesor la Facultatea de Medicină Veterinară a Universității Complutense din Madrid. Cu cât se folosesc mai multe antibiotice, cu atât bacteriile evoluează pentru a rezista lor.
González Zorn afirmă că se formează „o furtună perfectă” și demonstrează asta cu date din spitalele spaniole în timpul primului val de covid.
Din februarie până în martie 2020, utilizarea azitromicinei a crescut cu 400%, un antibiotic folosit cu disperare în cazul în care a funcționat și împotriva coronavirusului SARS-CoV-2.
Consumul de doxiciclină a crescut cu 517%. În Spania, aceste niveluri au revenit rapid la normal, dar au continuat să se extindă în alte regiuni ale lumii, cum ar fi America Latină.
„În timpul pandemiei au fost folosite atât de multe carbapeneme [un tip de antibiotice] încât în unele țări, precum Chile, avem nivelurile de rezistență pe care ne-am așteptat să le avem în 2030. Au accelerat rezistența la antibiotice cu 10 ani mai devreme. Suntem foarte alarmați”, spune cercetătorul.
Microbiologul este unul dintre cei 15 membri ai unui grup internațional de oameni de știință creat recent de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a identifica care antibiotice sunt esențiale pentru sănătatea umană, cu scopul de a proteja utilizarea acestora, astfel încât să continue să funcționeze.
Biroul european al OMS a emis o alertă în februarie: „Să nu lăsăm criza covid să se transforme într-o catastrofă a rezistenței antimicrobiene”.
În unele țări, scenariul este înfricoșător. Medicii de la Spitalul Almenara din Lima (Peru) au avertizat asupra folosirii „iraționale și nediscriminatorii” a antimicrobienelor în Peru în timpul pandemiei. Experții din Statele Unite, India, Mexic și alte țări au tras un semnal de alarmă.
Microbiologul Ana Maria de Roda Husman, olandeză cu tată spaniol, avertizează că mecanismele de rezistență, în principiu, trebuie să apară o singură dată.
„Deci cutia Pandorei este deja deschisă”, spune ea. Echipa sa, de la Institutul Național de Sănătate Publică din Țările de Jos, a detectat bacterii rezistente la carbapenem peste tot în apele uzate ale țării. Țevile din spitale, precum și cele din case, contribuie la răspândirea superbacteriilor în natură. Amenințarea combinațiilor inimaginabile este pe masă.
Autoritățile europene estimează că superbacterii ucid deja 33.000 de oameni pe continent în fiecare an.
Agenția Spaniolă pentru Medicamente și Produse de Sănătate, unde lucrează Cristina Muñoz, vorbește despre aproximativ 4.000 de decese în Spania, de trei ori pe cele cauzate de accidentele de circulație.
În ciuda alertelor, cel mai recent Eurobarometru a arătat că 42% dintre spanioli au luat antibiotice în 2018, față de 32% din totalul UE.
Unul din trei respondenți din Spania a crezut în mod eronat că antibioticele vindecă răceala, când în realitate sunt cauzate de viruși, nu de bacterii.
Rafael Cantón regretă că, în ciuda acestor cifre, pandemia superbacteriilor este practic invizibilă.
Nu există grupuri de pacienți care se plâng de rezistența la antibiotice. Este o tăcere surprinzătoare, deoarece 6% dintre cei internați în spitale dobândesc o infecție chiar în centrul spitalicesc, după intervenții precum plasarea unui cateter urinar sau intubarea pentru respirație artificială, potrivit unui studiu promovat de Societatea Spaniolă de Medicină Preventivă, Sănătate și Igienă Publică.
„Sunt mai puține infecții dobândite în spitale, jumătate din numărul din 1990, dar cele dobândite acum sunt mai problematice”, avertizează Cantón.
„Noi îi spunem capitalism genetic. O bacterie care este rezistentă tinde să rămână și este mai probabil să dobândească și mai multe mecanisme de rezistență. Este ca cineva care are deja bani, care are o mai mare facilitate de a câștiga mai mulți bani”, explică el.
Expertul recunoaște „vârful extraordinar” al utilizării antibioticelor în spitale în timpul primului val al pandemiei.
Perspectivele în industria farmaceutică sunt sumbre. Există doar 43 de antibiotice experimentale în studiile clinice, conform OMS, în comparație cu peste 5.700 de potențiale noi tratamente pentru cancer. Pentru microbiologul Marc Lemonnier, este o tragedie. Între acum și până în 2050, aceste infecții vor ucide precum cancerul”, crede el.
Marile companii farmaceutice – precum elvețiana Novartis, britanica AstraZeneca și franceza Sanofi – au abandonat în ultimii ani cercetările privind noi antibiotice.
„Dacă dinamica nu se schimbă, avem o problemă majoră. Ne aflăm la o răscruce care ar putea duce la o a doua pandemie globală devastatoare”, avertizează Lemonnier, membru al consiliului de administrație al BEAM, o alianță de 70 de companii europene mici și mijlocii de biotehnologie dedicate căutării de tratamente împotriva microbilor.
Cristina Muñoz susține că Spania este un exemplu pentru lume. A fost țara cu cel mai mare consum de antibiotice din UE în 2014, când a început Planul Național. De atunci, conform cifrelor lor, vânzările au scăzut cu 33% în medicina umană și 59% în medicina veterinară, de multe ori datorită acordurilor voluntare cu companiile zootehnice.
Cel mai mare succes este reducerea cu aproape 100% a utilizării colistinei la porci, un antibiotic descoperit în 1947 care a fost aruncat de la om din cauza toxicității sale renale și rezervat medicinei veterinare.
În urmă cu 15 ani, în lipsa alternativelor, medicii au fost nevoiți să resusciteze colistina pentru a o folosi ca ultimă soluție la persoanele cu infecții multirezistente, amintește Bruno González Zorn.
„Acest lucru dă o idee despre situația în care ne aflăm. Salvăm antibiotice toxice din anii 1950 pentru a salva vieți în spitalele lumii. Este nemaiauzit”, explică microbiologul.
În noiembrie 2015, în China, a fost detectată pentru prima dată o genă capabilă să transforme bacteriile în superbacterii rezistente la colistina. Cutia Pandorei a fost deschisă.
