Avertisment: evident, lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par a fi
Am văzut-o în treacăt, m-a făcut să tresar o clipă, apoi s-a rătăcit în universul banal şi anost al cotidianului(fără poante ieftine aici, eu încerc sa exprim un sentiment frumos, da?). Totuşi, aveam să aflu, e drept, după câteva săptămâni bune, că nu s-a pierdut. Imaginea ei se cuibărise într-un colţ neutilizat al minţii şi aştepta acolo, răbdătoare şi cuminte, momentul în care aveam s-o redescopăr.
Evident, ea nu ştia că exist, habar nu avea de puterea magică pe care a avut-o asupra pupilelor mele, dilatate, la vremea întâlnirii noastre unidirecţionale,
