100 de cărţi
Eram astă toamnă, că de-acum e deja iarnă, şi am văzut cu ochii mei ceva ce m-a pus în postura de a mă închina în plină stradă, ca babele. Era acolo un nene, care cumpărase de la un chioşc de ziare vreo duzină de cărţi din colecţia Adevărul, din alea împieliţate ecologic, cu dichis, pe care, zice reclama, trebuie musai să le ai. Nici nu m-am uitat atent să văd ce titlu e, Drama cu camelii, Moby Fric, habar n-am. Şocant a fost că omul a scos o ditamai sacoşă de rafie, a înghesuit cărţile în ea apoi a mototolit ziarele aferente şi le-a înghesuit în coşul de gunoi
