M-am gindit putin la Ion Iliescu :)
Mai ales la secventele din tren 🙂
Saturday Night Movie
1. Charade – un film cu Cary Grant si Audrey Hepburn
2. Some Like It Hot – Marilyn Monroe, Jack Lemon, Tony Curtis
3. Sabrina – cu Humphrey Bogart si Audrey Hepburn
4. Rear Window – James Stewart, Grace Kelly
P.S. In seara asta, dupa cum v-ati dat seama, ruleaza oldies but goldies… asa ca daca aveti propuneri, v-as ruga sa fie in acelasi spirit. In saptamanile urmatoare va veni randul serialelor, al filmelor noi, etc…
CNA amendeaza gindirea cu spume. Eu, Basescu, Tariceanu, Boc, Vosganian :)
„Ediţia din 23.09.2008 – Valentin Stan l-a ameninţat pe Cristian Pătrăşconiu (Cotidianul), după ce acesta a scris pe blogul său un articol critic la adresa colegului Radu Tudor (rep.37.48): crede-mă, îţi va fi foarte greu dacă te mai prind că faci aşa ceva. (…)Dacă eşti analfabet, ignorant, incult, taci! Ascunde-te în munţi! şi i s-a adresat: Băi, penibilule!; Bă, ţărane, băăă!; nişte imbecili ca tine…”
Scuzati momentul autoreferential 🙂 Ceea ce am reprodus mai sus e un citat din decizia de sanctionare a postului Antena 3 din 16.10.2008. Comunicatul integral il gasiti
Mon Cher… de sambata
Am vazut ca s-au incins spiritele…. adica spiritul lui Arghezi si al lui Eminescu din Jurnalul (postarea si dezbaterea respectiva sunt aici)… Si altii vorbesc de fantome, de spirite… mie imi place melodia lui Cher …aici intr-o versiune mai putin cunoscuta
..cati prieteni aveti?
…eu, unul, am o mana de prieteni. Amici am mai multi. Prieteni, insa, „prieteni de prieteni”, prieteni din aia cum numai vechii greci stiau sa aiba, am „o mana”. Cu ei pot sa fac un ziar, sa beau o bere, sa-mi scot dintii, sa plec pe Amazon, sau sa ma tarasc in Mamooth Cave. Cu ei pot sa nu vorbesc cu zilele, lunile sau anii, dar cand o facem, o facem ca si cum ne-am fi despartit ieri. Cand ma mai ciondanesc cu nevasta, vine – inevitabil – vorba si de prieteni. De ce n-au femeile prietene in acelasi sens in care barbatii au?
Mama, saraca, e pe cale de a deveni personaj generic. Ea a fost cea
Devis Grebu-inca 10 din afara Romaniei
In urma cu o luna si putin, promiteam ca revin cu o noua expozitie virtuala marca Devis Grebu. Daca in septembrie v-am invitat sa priviti 10 desene care au fost publicate in 10 dintre cele mai importante cotidiane, acum va ofer 10 desene din 10 publicatii de renume international care apar cel mai devreme de o data la saptamana.
Priviti cu atentie si, nu am nici o indoiala, priviti cu profit!
Asadar, in ordine:
1. US-News World Report
2. Time Magazine
3. NYTimes-supliment de week-end
4. Newsweek
5. L’Express
6. Le Point
7. Le Figaro Magazine
8. Frankfurter Allgemeine Zeitung-supliment
Unu. Opera. Jungla
Adrian Nastase, plingerea la CSM este singura ta placere?
Povestea, pe scurt, e asa:
-judecatorii de la Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania au trimis la Camera Deputatilor o solicitare prin care cereau anularea votului in cazul dosarului lui Nastase, pe motiv ca Parlamentul-legislativul, deci! – nu se poate substitui puterii judecatoresti.
-Adrian Nastase, modelul flacaului „curajos” din literatura romana, i-a reclamat insa pe acesti judecatori la CSM-ul condus de Lidia Barbulescu
-judecatorii spun ce reclamatia (de fapt, reclamatiile, ca ar fi vorba de doua) are drept scop intimidarea lor.
Povestea, pe larg, aici!
Adrian Nastase fuge,
Tudor Arghezi, editorialist la Felix Voiculescu si coleg cu Ion Cristoiu
Nu stiu daca e macabru, daca e strategie sau prostie. Pentru ca atunci cand te gandesti la un cotidian, te astepti sa citesti subiecte legate de prezent, scrise in prezent, de ziaristi care traiesc. Jurnalul National l-a recrutat insa pe Tudor Arghezi si i-a dat spatiu de editorial langa Ion Cristoiu si i-a publicat un text. Probabil ca pe viitor vor fi cooptati in colectivul de redactie Mihai Eminescu, Marin Preda, Nicolae Iorga sau… pe filiera Securitatii, Eugen Barbu. Sedintele de redactie vor fi facute intr-o sala de spiritism. Iar Marius Tuca isi va relua emisiunea „Decedatii de la miezul
Un semnal. E de bine!
Avem un site nou de(spre) literatura romana contemporana. In limba engleza. Il puteti accesa aici!
Si, desigur, il puteti da mai departe, mai ales cunoscutilor si prietenilor dvs din afara Romaniei. Ma gindesc ca vor fi cu siguranta oameni interesati de asa ceva 🙂
Piti si compania, lasati-ne, lasati-ne!
Isterie telemediatica previzibila dupa neobisnuita „ridicare” de ieri a lui Victor Piturca de pe Otopeni de catre politistii DNA. Ca Basescu e de vina, ca DNA e o meschina si periculoasa „scula” politica, ca traim intr-o dictatura de care, la fel ca in Matrix, doar citiva lucizi sint constienti (printre ei, lideri vocal-instrumentali, baietii veseli de la Antena 3, normal!), ca nu avem un stat de drept, ca avem, normal, un stat politienesc, ca singura solutie – disperata! – e emigrarea, etc…
Cunoasteti repertoriul, nu-i asa? E deja clasic pentru grupul celor care sint cu adevarat persecutati
DNA violat în grup de Gigi, Piţi, Antene et comp.
Am văzut aseară cum a fost reflectat cazul reţinerii la aeroport a antrenorului naţionalei. Şi m-am îngrijorat. Peste tot a urlat Becali, peste tot au fost difuzate mai ales protestele lui Piţurcă, peste tot au apărut diverşi complici morali sau direcţi de la alte cluburi, din presă, de pe unde au mai găsit ca să-şi regleze conturile cu DNA şi cu Băsescu. La Realitatea şi Antena 123 s-au auzit doar vocile unor Paunescu, Turcu, Becali, Badea, tot grupul anti Basescu, antiDNA a cintat in cor.
Nicio clipa nu s-a pus problema ca DNA-ul a actionat corect. Asta e revoltator si incalca
Avantajul lui Tariceanu s-a dus pe apa Sambetei
Unul din mesajele forte ale liberalilor in campania pentru locale a fost „PNL a marit PeNsiiLe”. Si a prins. Numai ca acum, in prag de parlamentare, valul de majorari pare sa-i fi inghitit cu totul pe liberali, deoarece daca spun „noi am marit pensiile, salariile profilor si indemnizatiile mamelor” ar fi sinonim cu a spune „noi am inventat criza romaneasca, noi am dat motive functionarilor publici sa intre in greva, etc…”. Asa ca Tariceanu e pus intr-o pozitie din care nu mai poate fructifica singurul avantaj cu adevarat liberal pe care il avea la indemana: cresterea economica. Asa ca sunt curios
Amos Oz. Ar fi meritat Nobelul!
Nu as vrea sa argumentez de ce cred ca Amos Oz ar fi meritat Nobelul. Cartile lui sint infinit mai convingatoare decit o pledoarie pe care as fi putut sa o fac eu. O parte din ele le gasiti aici, iar o alta parte, aici. Doua sau trei, dintre cele care nu sint la nici unul dintre cele doua linkuri, probabil ca le mai gasiti ratacite prin librarii – sint mai vechi…
Vreau doar sa va semnalez ca avem in librarii, de relativ putin timp, una din cartile sale recente, o autobiografie posibila. Arata asa:
Si sint bucuros sa va spun ca tocmai am dat-o gata zilele trecute 🙂 De fapt, si ea m-a dat
Cînd Michnik e folosit la spălarea lui Felix
Interviu cu Adam Michnik în Jurnalul. Cunoscutele ipoteze despre isteria periculoasă a lustraţiei, împărţirea tipologică a corupţiei, între Putin şi Berlusconi, se regăsesc în interviu. Problema e că apare în ziarul lui Voiculescu şi mici notiţe ale autoarei îndreaptă degetul lui Michnik către realitatile romanesti:
Adam Michnik este ferm convins că regimul gemenilor Kaczynski a fost expresia putinismului polonez, „o alianţă exotică, inimaginabilă, între foşti militanţi ai Solidarităţii, post-comunişti şi post-fascişti”. „A existat o adevărată campanie de
News alert!!!!!!!!!!
Inteleg si respect utilitatea lor. Citeodata insa cred ca avem nevoie si de alte news-alert si de alte breaking-news.
O sa incerc sa propun aici si eu citeva, din afara conventiei mediatice.
Doua le aveti mai jos 🙂
Si BONUS:
La amiaza. This Is The Life
PD-L. Cum e mai bine?
Nu mai e „Gindim Altfel”.
De acum inainte va fi „PD-L tine cu tine”. Sursa: Gindul.
Suna altfel, nu? Dar cum suna?
Mitică s-a întors la matcă. CVT l-a primit fără mofturi
Dumitru Dragomir, care era cît pe-aci să candideze pentru parlament din partea PD-L, a spus – ţineţi minte – că dacă se enervează din cauza mofturilor pedeliste, merge independent şi cîştigă. Prea mult nu l-ar fi costat distracţia asta. Dar ar fi avut greutăţi cu strîngerea semnăturilor. După ce s-a despărţit de CVT – discret, fără obişnuitul scandal de adio – Mitică s-a întors, cu aceeaşi discreţie, în partidul care nu-i mai plăcea. Să nu fi fost pîrdalnicele liste de semnături (ori poate zgîrcenia lui Dumitru Dragomir?), nu-l mai vedea CVT în
Fukuyama. Brandul SUA
In treacat, in urma cu citeva zile, va semnalam un text care la rindul lui trimitea la un altul – memorabilul eseu scris de Francis Fukuyama pentru Newsweek despre prabusirea brandului SUA.
Acum, gratie revistei Money Express, avem si varianta integrala in limba romana. O puteti citi aici. Merita sa o cititi!