Academia Caţavencu a descoperit un fals grosolan. Nu-i nici primul, nici ultimul. E la fel ca toate celelalte, adică nebăgat în seamă, în sensul că autorului de fals în acte publice nu i se întîmplă nimic! Dar nimic! Iar domnul Alistar, autorul (moral) continuă să ne dea lecţii de moralitate, de transparenţă, de democraţie.
Daca facem o medie a reactiilor la vedere ale principalilor actanti politici, atunci miine in Parlamentul Romaniei, guvernul propus de premierul desemnat Lucian Croitoru nu are nici o sansa sa treaca.
De aceasta varianta probaila par sa se fi convins si cei de la PDL care nu mai spun de citeva zile, cu glas raspicat, ca „o majoritate se verifica la vot”, ci doar, asa, pe soptite, din datorie. Ceea ce mai spera pedelistii e ca miine, la vot, diferenta dintre cei care nu vor acest nou guvern si cei care voteaza in favoarea acestuia sa fie mai mica decit la motiune. Cit mai mica cu putinta!
E
Orice subiect este bun de manipulat în campania pentru alegerile prezidenţiale. Criza financiară, şomajul, inflaţia, chiar şi gripa porcină. Mai ales când începe să fie o situaţie foarte gravă.
Ca în Ucraina. Şi ei, ca şi noi, sunt în plină campanie electorală pentru prezidenţiale. La ei, cu gripa porcină este cu adevărat îngrijorătoare situaţia. Momentan, mult mai grav decât la noi. Doamne fere! 22 de persoane au murit din cauza virusului AH1 N1, iar alte 45 au murit de infecţie respiratorie cauzată de alt virus. 250.000 de oameni suferă de gripă, porcină sau sezonieră.
Acest post este dedicat tuturor celor care tot comentează împotriva campaniilor electorale.
Nu ştiu ce ne-am face fără campanii electorale. Cel mai probabil că fără ele ne-ar fi extraordinar de greu să parcurgem etapele necesare unei creşteri democratice organice. Pentru că aceste perioade de tumult patriotico-politic sunt cele care ne arată la adevărata lor (non)valoare liderii clasei noastre politice. Lucru pentru ca le sunt profund recunoscător. Campaniilor, nu candidaţilor.
În condiţii să le zicem normale, adică în extra campanie, politicienii nu sunt cei mai apetisanţi
…e rezistent, domnule! E aproape indestructibil. E un cosmar. Il sfarami in bucatele si se reface sub ochii tai. De aceea, majoritatea lumii, dupa o vreme, se da batuta. Depune armele si-si cere scuze. Nu poti lupta cu o stafie indestructibila. Decat sa-l ai pe Ion Iliescu dusman, mai bine pleci capul in fata lui. A facut-o Adrian Nastase, a facut-o Mircea Geoana, Marean Vanghelie, dar si Emil Constantinescu si, mai nou, Crin Antonescu.
Pe mine mă încearcă de cîteva zile o tuse agasantă. Soţia mea, doctoriţă, de la care am luat-o, a exclus ipoteza că aş suferi de gripa asta cu patru picioare. Ea s-a dus să se verifice, ca să nu ne îmbolnăvească, Doamne fereşte, pe noi sau pe alţii. Ei i-a trecut. Mie, ce să zic, mai greu. Şi văd prin ziare şi pe la televiziuni că orice am face, tot nu vom scăpa. Tare gripa asta! La noi n-a omorît pe nimeni, dar vrea să ne sperie pe toţi. Şi nuş cum dracu, de vină că se răspîndeşte e guvernul şi dacă mai chibzuim niţel, principalul agent propagator e Băsescu.
Cititorul Alexandru Mitache îmi semnalează un fapt greu explicabil. Articolul din Le Monde la care am făcut referinţă în postarea Romania trăieşte cu otrava în sînge a fost trunchiat. El se încheia cu un paragraf în care se vorbea despre turnătorul Dan Voiculescu, contactat de ziarist, care a refuzat orice comentariu. Am citit pasajul, nu a fost doar o iluzie. Acum, acelaşi articol, aflast pe site-ul Le Monde.fr se încheie altfel, referinţele la Felix lipsind. Cum se poate aşa ceva? Are cineva o captură? Ştie cineva cum se poate pune la loc fragmentul cu pricina, daca a fost
Pentru a se contra-balansa reducerea numărului de parlamentari, poate că nu ar fi rău să luăm în calcul înfiinţarea (prin referendum şi, apoi, prin modificarea Constituţiei) postului de vicepreşedinte al României. Daca Statele Unite au un vicepreşedinte, de ce nu am avea şi noi? În plus, cred, am putea avea o formulă originală de alegere a vicepreşedintelui. Prin vot direct! Adică, în turul doi al alegerilor prezidenţiale intră primii trei candidaţi din turul întîi. Apoi, după turul doi, în ordinea voturilor se stabilesc preşedintele şi vicepreşedintele.
Dacă
Trebuie sa o cititi pe asta!
Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a facut, luni, prima vizita la locuinta prezidentiala de vara. Domeniul se intinde pe o suprafata de 500 de hectare, pe care se gasesc o vila, un lac artificial, un beci incapator si o ferma de animale.
Potrivit Pro Tv Chisinau, noul locatar a avut, insa, surpriza sa descopere ca predecesorul sau, Vladimir Voronin, a parasit locuinta prezidentiala cu tot cu mobila din dormitor, butoaiele cu vin, muraturile, animalele si pasarile din ferma.
Confuzia in care balteste candidatul PNL la prezidentiale ar putea avea efecte secundare.
Ma gindesc, spre exemplu, la posibilitatea ca intelectualii lui Crin sa ajunga sa fie dezamagiti si de Crin. Ar putea initia si o liga – Liga inteelctualilor lui Crin dezamagiti de Crin.
A propos – au aparut noi date despre omul ale carui scame de pe reverul hainei il atrag nespus pe Crin Antonescu. Iata-le aici! A propos, multi dintre intelectualii lui Crin erau cindva antcomunisti. Un motiv in plus sa fie dezamagiti de gusturile recente ale omului in care au investit speranta 🙂
Dacă socotesc interviul luat de Cristi Pătrăşconiu un fel de prefaţă la inaugurarea acestui blog, textul postat acum – desprins din volumul „Strada Revoluţiei nr. 89”, coordonat de Dan Lungu si Lucian Dan Teodorovici, apărut zilele trecute la „Polirom” – ar putea servi drept introducere. În fond, măcar să ştim cu toţii de pe ce poziţie plecăm la drum. Următoarele postări nu vor mai fi atît de lungi. Promit!
Cînd mă uit prin notaţia mea, datată 23 Decembrie 1989, din Jurnal din anii ciumei…, mă apucă un sentiment foarte amestecat – de nostalgie faţă de
Oare nu ar fi interesant să nu mai facem alegeri şi să le înlocuim cu două-trei sondaje. Putem face un referendum pentru asta! Păi, de-o pildă, dacă ar fi după sondaje, Geoană deja ar fi preşedinte! Ce ne mai trebuiesc alegeri? Să cheltuim atîta bănet din capriciu ăsta cu democraţia. Sondajele sînt mult mai bune, costă mai puţin. Nişte mii de euro, plus o atenţie, două, cînd se umblă la cifrele finale!
În primul rând trebuie să zic că referendumul mi se pare un truc electoral al lui Traian Băsescu și nu aveam nevoie de el acum. Dar atâta timp cât e legal, OK, mergem să mai punem două ștampile, că nu doare mâna.
Acum, cum noi suntem băieți deștepți și facem dextincție între votul pentru președinte și cele două întrebări de la referendum, luăm treburile la analizat.
Avem și un sait care ne ajută la analiză. Saitul e părtinitor și ține cu parlamentul unicameral și mai puțini parlamentari. Dar cum ziceam, noi suntem băieți deștepți și ne descurcăm.
Prima
Logic, adica!
Sec, chirurgical, faptic, analitic!
Despre Parlamentul Unicameral si despre referendum, aici!
Chiar daca apar manifestari neplacute dupa lectura textelor de aici, se recomanda si celor care tipa ca din gura de sarpe ca nu avem date pentru o dezbatere bazata pe argument despre aceasta chestiune, ci numai petarde si multa emotie 🙂 Ei bine, iata, le avem 🙂
Traian Basescu, Bacau, 1 nov 2009:
„cel mai cinstit om din Romania”:
Dupa ce dis de dimineata echipele de campanie digitala ale lui Crin Antonescu (my guess) s-au jucat un pic cu site-ul lui Basescu – atac contracarat rapid si eficient de Bogdan Nitu & Co – incep sa apara si noi virale anti-Base, semn ca s-au mai mobilizat/enervat si altii.
Dupa atacul cu marimea conteaza, pornit de cei din PD-L, despre care am scris cate ceva aici, a aparut si o replica video (care a strans deja niste mii de vizualizari, desi pare postata in weekend). Productia de mai sus nu e asumata (evident) de nimeni dar, ca stil, nu pare produsa de echipele lui Crin, asa ca (tot my
Dacă va cîştiga alegerile, Crin va ieşi din PNL. Deci, va pierde şefia, în cel mai fericit mod. Dacă le va pierde, probabil că va fi dat jos. Sau îşi va depune mandatul, ruşinat (deşi nu cred că e capabil de astfel de gesturi). Şi în această ipoteză, altcineva va conduce PNL-ul (pe care poate-l va duce la guvernare!). Cum sforarul Bogdan Olteanu a plecat, se pare că lupta va fi destul de interesantă. Va reveni Tăriceanu? Va avea destul succes Orban (şi el cu o mare înfrîngere la activ, la primăria Bucureşti)? Există vreun lup tînăr capabil să adune voturile greilor?
Un pas în spate, o minimă detaşare faţă de încordarea electorală din aceste zile, reprezintă un exerciţiu util pentru a înţelege ce se întîmplă astăzi în România. Ne ameţeşte promisiunea unei victorii a binelui asupra răului? Categoric! Toţi candidaţii pentru mandatul de şef al statului luptă cu balauri: Traian Băsescu vrea să zdrobească hidra parlamentară, Mircea Geoană şi Crin Antonescu promit o victorie a democraţiei în faţa autoritarismului, Sorin Oprescu a îmbrăţişat teza confruntării cu sistemul ticăloşit.
La nivel simbolic, toţi cei menţionaţi
Am eu aşa un feeling că fiecare naţiune europeană se aseamănă ca mod de funcţionare şi ca rezultate cu echipa sa naţională de fotbal. Cel puţin în anumite momente ale istoriei. Sigur că e vorba şi de bani, căci ţările bogate reuşesc să aibă echipe bune, dar şi de mentalitate şi, mai ales, de un „nu ştiu ce”…
Dacă luăm Germania, spre exemplu, paralela între naţiune şi naţionala de fotbal este una impecabilă. La fel şi cu Franţa, şi cu Anglia, şi cu Spania.
Da’ şi în cazul României e fix la fel. România seamănă cu naţionala sa de fotbal. Iar naţionala
Oamenii mari rămân în istorie prin ceea ce fac. În mentalul colectiv, prin ceea ce spun. Aşa se explică de ce, atunci când e invocat un model de conduită, să spunem Einstein, Napoleon, Churchill, sunt amintite cel mai adesea ziceri ale lor, nu faptele de geniu. Cităm cu impresie din Einstein, fără să ştim o boabă din teoria relativităţii sau din viaţa lui. Despre Napoleon nu cunoaştem mare brânză, dar îl amintim adesea ca făcând mai multe în acelaşi timp. Churchill e pentru rafinaţi, iar Tocqueville pentru Mihăiţă Calimente, de la PNL. Sigur că citatele emoţionează,