Cine merge în turul al doilea? Cine cîştigă?


Mă gîndesc că dacă jurnalişti, comentatori şi bloggeri, care participă la vot şi, mai mult, îşi expun de faţă simpatiile, îşi pun aceste întrebări, ba chiar dau şi răspunsuri la ele, aş putea încerca şi eu să fac asta. Mă gîndesc chiar dacă nu ar fi cumva recomadabil ca „formatorii de opinie”, că astfel nu ştiu cum să-i numesc într-o singură formulă, n-ar trebui să se autoselecteze dintre cei fără opţiuni politice manifeste sau măcar să intre în „silenzio stampa”  pe durata campaniilor electorale, altfel riscînd să fie asimilaţi propagandiştilor de partid. Mă văd însă obligat să spun din nou ceea ce am mai spus de nu ştiu cîte ori, ultima dată în interviul cu amablitatea luat de prietenul Cristian Pătrăşconiu, pentru că lumea e puţin atentă la ce scrii şi cei spui şi trezeşti, pe nedrept,  cu acuzaţia de instigare la absenteism.  Deci, nu îndemn pe nimeni să procedeze ca mine, fiecare este liber să uzeze de acest drept – care nu e însă şi o obligaţie! – după cum crede de cuviinţă. Deci dacă are la îndemînă un candidat în virtuţile căruia chiar crede, să meargă în pace şi să-l voteze. Eu, după o matură judecată cum se spune, nu am aşa ceva la îndemînă. Dar poate e lipsa mea, nu a buchetului de candidaţi! Însă despre asta am scris deja un articol pe www.acum.tv

1. Pe la începutul toamnei, se părea că dl. Băsescu va alerga solitar în cursa pentru prezidenţiale, dată fiind calitatea ba subţire, ba controversată a adversarilor dumisale. După aceea, lucrurile s-au mai complicat. Criza economică, criza politică pusă de adeversari şi de presă doar în cîrca D-Sale, deşi vinovaţii sînt mai mulţi, prelungirea acesteia, care i se datorează, precum şi o mulţime de alţi factori au făcut ca bătălia pentru prezidenţiale să fie mai interesantă pînă şi pentru cineva care nu votează! Pentru evaluarea pre-vot de faţă, m-am ghidat, desigur, după sondajele de opinie publică, prelucrate însă şi dincolo de simpla suprafaţă, deci dincolo de clasamente, pe lectura atentă a presei, pe analiza campaniei electorale în multiplele sale faţete, inclusiv pe internet, pe monitorizarea apariţiilor publice ale candidaţilor, ba chiar şi pe flerul propriu care, cel mai adesea, nu m-a înşelat.
Am vorbit de sondaje şi trebuie să spun, de la bun început, că le-am împărţit în două categorii – cele comandate de partide, cele comandate de instituţii de presă sau de alte tipuri de instituţii fără legărură cu partidele, cum ar fi sondajul realizat de BCS pentru Marsh Copsey & Associates, Inc din Washington DC, în ultima parte din octombrie. Pe cele dintîi, le-am tratat cu suspiciune extremă, pentru că, atunci cînd nu-şi anunţă candidatul pe primul loc, sigur îl pun pe cel de-al doilea, calificîndu-l în finală, ceea ce, din păcate, nu doar că măreşte confuzia opiniei publice, dar compromite o dată mai mult instituţiile de sondare a opiniilor. Pe cele din urmă, le-am tratat în schimb cu foarte multă prudenţă. Pentru că niciunul nu este fiabil în ceea ce priveşte diagnosticarea prezenţei efective la vot. Cînd scăderea prezenţei la urne a fost galopantă în ultimii ani, cînd la cele mai recente alegeri a scăzut în jurul unui sfert din electorat, prezenţele la vot estimate de sondaje, care vorbesc de cifre variind între două treimi şi trei sferturi din electoratul total, sînt pur şi simplu suprarealiste. Nu institutele sînt însă de vină pentru aceste discrepanţe, e un factor „obiectiv”, care ţine de diferenţa dintre ceea ce omul declară la un sondaj şi ceea ce face el, în fapt, ca alegător. Nimeni n-a descoperit însă cheia pentru a rezolva acestă situaţie. Dar sondajele nu sînt inutile! Dacă acestea nu ne pot oferi cifre sigure privind scorurile candidaţilor, analiza lor în succesiune şi comparaţia rezultatelor oferite de un institut sau altul, tot ne oferă ceva – tendinţa înregistrată de candidaţi. Astfel, din vară îcnoace, dl. Băsescu a stagnat multă vreme şi a intrat într-o scădere uşoară, dl. Geoană a crescut considerabil, dl. Antonescu a oscilat, înregistrînd în ultima perioadă o creştere uşoară.
2. Din datele pe care le avem, cu toţii, acum la dispoziţie, putem fi siguri ca dl. Băsescu se califică în finală, însoţit probabil de dl. Geoană. De ce spun probabil? Pentru că nici un sondaj n-a apucat să ia în calcul cîteva evenimente cu posibil impact electoral puternic, cele mai multe legate de numele candidatului PSD. Mă refer la „scandalul rusesc”, la fuga de confruntarea de la Cluj, absenţă care, dincolo de consolidare imaginii de fricos, i-a oferit nesperata ocazie celui cu care se luptă pentru locului al doilea, dl. Antonescu, să se afirme, precum şi ultimul scandal legat de confruntările televizate, care, încă o dată în foarte puţine zile, îl pun într-o lumină proastă. Am senzaţia că chiar staff-ul propriu, cu dl. Hrebenciuc în frunte, îl sabotează! Păi, cînd închei o înţelegere pentru o discuţie în cinci şi mai chemi doi, pe post de dulăi ai candidatului tău, cum naiba cade aceasta în ochii opiniei publice?! De bună seamă că preşedintele Televiziunii Române trebuie schimbat – după refuzul transmiterii confruntării de la Cluj, dintre d-nii Băsescu şi Antonescu, e a doua boacănă pe care o face doar în aceste ultime zile de campanie, care-l descalifică, din păcate, nu doar pe el, ci şi instituţia pe care o conduce. Pînă şi dl. Geoană ar avea interesul să-i ceară demisia! Laolaltă cu dl. Hrebenciuc, pare să fi complotat împotriva intereselor dumisale prezidenţiale. Cred că dl. Antonescu a speculat prompt şi inteligent în media această bîlbîială a staff-ului pesedist. Dacă dl. Geoană mai ratează şi întîlnirea de vineri cu d-nii Băsescu şi Antonescu, mă tem că nu mai poate fi prea sigur de prezenţa dumisale în finală! Trăim vremuri interesante – în cîteva zile, putem asista la o răstunare a tendinţelor! Să fie primit, şi aşa a fost cea mai plicticoasă campanie dintre toate din ultimii douăzeci de ani.
3. De asemenea, majoritatea sondajelor indică un fapt aparent paradoxal –cîştigătorul primului tur, dat ca fiind de către majoritatea sondajelor dl. Băsescu, are toate şansele să piardă finala! Teoretic vorbind, e foarte posibil, devreme ce cîmpul politic, dincolo de deosebirile dintre partide, este polarizat la maximum între anti-băsescieni şi pro-băsescieni. De altfel, diagnostichez o anume derută în cea de-a doua tabără, manifestată printr-o campanie mai slabă, în toate sensurile, comparativ cu cea de acum cinci ani. Criza economică are rolul ei în această ecuaţie, iar cea politică, pe drept sau pe nedrept, dar nu asta este esenţial în diagnosticarea situaţiei, a fost pusă întreagă pe umerii preşedintelui, care nu e totuşi singurul vinovat de asta. Mai constat retragerea stratetigică a unora dintre  susţinătorii politici şi intelectuali ai preşedintelui, compensată de puternice vocalize ale celor încă alături. Un apel al unui prieten, de pe blogul personal, îmi sună halucinant, de parcă am fi în 1989, nu în 2009. În aceeaşi tabără, constat şi o mare creştere a nervozităţii – participanţi la emisiuni care lasă microfonul şi pleacă, tonul mereu răstit, tendinţa unora de a se băga peste ceilalţi participanţi etc. Am urmărit, de asemenea, comentariile de pe blogurile de aici, dar şi din subsolul articolelor de presă – cele mai violente mesaje vin din tabăra aceasta, urmînd cele dinspre sprijinitorii d-lui Geoană. Cele dinspre postacii d-lui Antonescu au mizat corect, ca efect de contrast, pe mesaje pozitive, de sprijinire a acestuia, mult mai puţine fiind cele care atacă adversarii candidatului preferat, dar sînt, totuşi, îngrozitor de repetitive, parcă asculţi o bandă ce se învîrte în cerc.
4. Da, este posibil ca actualul preşedinte să piardă în turul al doilea, dar ţinînd cont de capacitatea dumisale de mobilizare în situaţii critice, ca şi de comportamentul aleatoriu, dincolo de nucleele dure ale partidelor, ale electoratului românesc, nu e neapărat şi obligatoriu. Mai contează, de asemenea, şi cu cine se va confrunta în cel de-al doilea tur – pe moment, după amintitul „scandal rusesc”, absenţa de la Cluj şi boroboaţele echipei Hrebenciuc – Sassu, dl. Geoană mi se pare un adversar mult mai uşor decît dl. Antonescu. Să vedem, însă, cine va ajunge totuşi în turul al doilea! Este sigur, de domeniul evidenţei, că, în ultimele patru-cinci zile, dl. Geoană a scăzut, iar dl. Antonescu a urcat, dar este imposibil să evaluam acum, miercuri spre joi noaptea, proporţiile! Cam asta ar ieşi, din informaţiile avute la îndemînă, şi analizate la rece, ca să spun aşa! Da, iată, la sfîrşitul campaniei pentru primul tur, am ajuns să trăim, în sfîrşit, zile ceva mai interesante!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here