Cati Andronescu vrea să ungă directorii de şcoli
La ţară şi în oraşele mici directorul şcolii e o persoană cu oarece influenţă. Mai ales că secţiile de votare se organizează în şcoli. Chestie pe care au descoperit-o şi politicienii cu foamea de voturi în gît. De aceea directorul trebuie să fie „de-al nostru”. Din cîte mai ţin minte însă, influenţa directorului e direct proporţională cu vechimea sa în funcţie. Dacă azi îl pui şi mîine îl dai jos nu se uită nimeni în gura lui. Cati Andronescu ar fi trebuit să ştie cum e cu autoritatea locală a directorilor. Şi poate chiar o şti, dar probabil că strategii
…as vota o portocala! De ce una si nu doua?
…stiu prea bine ca intervin nitzelush cam tarziu in povestea asta cu dreptul de vot coborat la 16 ani – dar m-a solicitat un amic sa-mi dau cu parerea. Cristian Preda – lansatorul ideii, are toata admiratia mea. Nu, insa, si toate ideile lui. (Mi s-a intamplat si la case mai mari: cu tot respectul meu fata de Andrei Plesu nu pot accepta argumentarea obligativitatii votului si pace.) Mi-e drag Platon, dar mai drag mi-e – ceea ce cred eu, acum – adevarul.
Pe scurt, argumentul: daca oamenii au voie sa munceasca de la 16 ani, de ce sa nu aiba si dreptul sa voteze? Sau, in varianta Sever Voinescu
De ce nu e bună o petiţie către CRP
In postul anterior am primit o petitie „impotriva ziaristilor tip ciutacu” – am citat din cel care a dat linkul. Iata cum suna petitia. Dupa aceea va spun si de ce nu e in regula:
Aceasta petitie va fi trimisa Clubului Roman de Presa pentru a analiza activitatea ziaristilor care au lucrat in ministere publice, unde au fost desemnati de partide si activitatea lor partinica in publicatii de presa sau televiziune. Ajunge cu formatori de opinie, care, sub masca independentei, incearca sa influenteze opinia publica de o parte sau alta a spectrului politic.
1. Cerem C.R.P. sa analizeze activitatile
Vor continua Rapoartele CE
Poate ca v-a scapat asta:
Amintind faptul că se împlinesc 3 ani de la instituirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Consiliul reţine că acesta s-a dovedit un instrument adecvat şi propune menţinerea lui în vigoare atîta timp cît este necesar pentru obţinerea rezultatelor aşteptate.
Mai multe despre aceasta tema, aici!
PSD creste presiunea! Sau PDL!
Hotnews:
Cel putin trei ministri PDL din cabinetul Boc ar fi dispusi sa demisioneze in cazul in care PSD continua schimbarea unor sefi din teritoriu, au declarat pentru HotNews.ro surse din partid. La ultima discutie dintre conducerea PDL si cativa lideri din teritoriu, tensiunea ar fi atins cote maxime. Unii primari si sefi de Consilii Judetene s-ar fi plans ca „PSD ne calca in picioare, ne schimba oamenii din functii la Caras, la Neamt si voi nu facei nimic. Va place la guvernare, va place pe scaun”. Cel putin trei ministri, Vasile Blaga, Mihai Stanisoara si Elena Udrea s-ar fi aratat
Bonus!Cristian Preda – vot de la 16 ani
In urma cu putine zile, Cristian Preda, eurodeputat PDL, arunca in spatiul public o idee digerata mai greu de catre o parte dintre cei care fac agenda publica – sa se coboare virsta minima legala de vot (de la 18 ani, la 16 ani!).
Astazi, vineri, Hotnews in duplex cu Deutsche Welle, l-au invitat pe cunoscutul profesor de stiinte politice sa detalieze propunerea care a contrariat multa lume. Dialogul pe care Cristian Preda l-a avut pe aceasta tema il puteti citi integral aici!
Ca si in alte dati – va rog sa urmariti argumentele puse in joc!
Mai jos, trei pasaje spre degustare:
Introducerea unei
Leapşa. Ce-am făcut pentru prima oară în viaţă săptămîna asta
Am primit o leapşă mişto de la Simona . Ce am făcut pentru prima oară în viaţă săptămîna asta? e prezentată ca un tratament antidepresie. Mie mi se pare că are efect contrar.
Deci, să răspund şi eu ce-am făcut prima oară:
– am intrat pe Twitter si l-am găsit pe Zizek. Am dat follow. Si dupa aia am si postat 4 mesaje. Si culmea, m-am mai găsit cu multă lume mişto de care nu mai ştiam nimic. Şi dupa aia atît. Tare-mi e că tot săptămîna asta, pentru prima oară în viaţă, voi şi ieşi de pe Twitter…
– am mîncat supă de linte. excelentă!
– Am văzut Inglorious
Mostenirea urbana ceausista
Pentru reflectie!
Unu!
Doi!
Trei!
Patru!
Cinci!
Sase!
Sapte!
Presa-creste sau decade?
E o intrebare la care incearca sa raspunda mai multe semnaturi prestigioase in cadrul dosarului consistent pe care il propune Dilema Vechea.
Puteti citi aici textele!
BONUS!
In introducere era vorba de un sat. Din Germania. Se
zice ca nemtii nu au suflet. Poate, dar au mare grija de sufletul pe
care copiii lor il au. Noi, din excedent de suflet poate avem tendinta
sa-l devorăm inca din frageda copilarie. Si incepem cu metoda si
sistem: ii punem pe copii in careu (adica in exterior) iar in centru
sunt
Lovitura lui Varujan
M-a lovit în plexul solar romanul lui Varujan Vosganian „Cartea şoaptelor” care începe cu el însuşi, continuă cu armenii din România şi se transformă într-o cronică postmodernă a armenilor în lume şi a lumii de la genocidul armenilor încoace. Am scris în Academia Catavencu o scrisoare întredeschisă pentru Crin Antonescu intitulată Varujan, un armean capabil, de roman Mă tem însă că romancierul nu are atîta umor, încît să accepte ca în locul unei cronici clasice de carte să-l amestec cu candidatura lui Crin Antonescu. Mai ales că în timp ce romanul lui are toate
Aligica, pentru cunoscatori :)
Nu cu mult timp in urma Joseph Stiglitz a vorbit Romaniei. Era inevitabil ca Marele Laureat (Premiul Nobel pentru economie, 2001) sa se adreseze la un moment dat si noua, romanilor. Nu exista economie a lumii care sa aiba vreun secret pentru el.Laureatul cunoaste tot, intelege tot si are solutii pentru toate. Dar mai ales este daruit cu acea sensibilitate ce il face sa vibreze la suferinta macroeconomica produsa de dezechilibre microeconomice. Injustitia derapajelor structurale pe fondul unor asimetrii informationale ii incita sensibilitatea morala si imprima un zel misionar actiunilor sale.
MMacovei-Rep Moldova
Am primit un comunicat, in urma cu putin timp, de la EPP:
Strasbourg, 17.09.2009 – In cadrul sedintei constitutive a Delegatiei Interparlamentare a Parlamentului European cu Republica Moldova, europarlamentarul roman Monica Macovei a fost ales in functia de presedinte al acestei Delegatii din partea Parlamentului European. Monica Macovei a fost propusa pentru aceasta pozitie de grupul Partidului Popular European.
Imediat dupa preluarea conducerii delegatiei, Monica Macovei a declarat: „Ca presedinte voi incuraja si sustine reformele, in interesul Republicii Moldova si al poporului moldovean.”
Alina Mungiu. 3 (trei) solutii pentru reformarea justitiei din Romania
Exista trei solutii, pe care o sa le discut pe rand: solutia conservatoare, adica perfectionarea sistemului actual, care in fond nu exista decat din 2004, cand CSM a capatat prima data aceste puteri, deci in timp ar putea functiona; solutia radicala, adica o reforma constitutionala care ar controla si epura clasa judecatoreasca, asa cum s-a facut in Germania de Est, unde vesticii au dat afara pe mai toata lumea si i-au inlocuit cu judecatori din Vest; solutia democratica, in care controlul nu revine propriei caste, ca acum, nici factorului politic, ca in solutia radicala, ci consumatorului actului
Un articol bun: puterea cifrelor
Un articol bun la care am de facut o singura observatie. Nu trebuie facuta totusi numerologie. Cifrele fara o naratiune coerenta sunt aproape nimic. Iata o bucatica din editorialul lui Sorin Paslaru:
ZF a cerut guvernului numarul exact de bugetari pe fiecare categorie de salariati aflati in plata la nivelul lunii august 2009: cati ofiteri, cati invatatori, cati medici rezidenti, cati referenti. „Guvernul nu dispune de aceste date”, ni s-a raspuns. Primul-ministru are zeci de consilieri, institutele de cercetare gem de maculatura, sute de milioane de euro sunt aruncati pe programe inaplicabile,
Plesu despre criza spiritului critic si despre Traian Basescu
Când am plecat de la Cotroceni, am avut argumentele mele. Aveam probleme de sănătate, dar le aveam şi pentru că între mine şi şeful meu existau oarecari „nepotriviri de caracter”. Pe cele mai multe le-am semnalat, ulterior, în presă, ceea ce nu m-a scutit să rămân în continuare, pentru unii, un „intelectual al lui Băsescu”. Fapt este că aveam o sumedenie de obiecţiuni la stilul preşedintelui. Îi apreciam inteligenţa nativă, dexteritatea politică şi o anumită – fie şi capricioasă – convivialitate.
Nu-i puneam la îndoială bunele intenţii, dar mă deranjau
Blog SAR
Idei de bun simt! Merita sa il puneti in blog roll!
E blogul celor de la Societatea Academica Romana.
Iata citeva texte:
a
b
c
d
e
Cele trei intalniri cu presedintele Carter
In scurta mea sedere la Atlanta am avut ocazia sa stau de vorba de trei ori cu presedintele Jimmy Carter.
De doua ori a vorbit el si eu am ascultat, o data am vorbit eu si el a tacut. Dar cum banuiesc ca va intereseaza mai mult ceea ce a spus el, aveti mai jos cateva filmulete in care il puteti auzi cu urechile voastre. Intr-unul vorbeste despre cum s-a pacalit cu Robert Mugabe, dictatorul din Zimbabwe, crezand ca are de-a face cu un om sincer si bun. Istoria a dovedit ca naivitatea lui Carter a fost una de proportii.
Cand am facut o poza de grup, impreuna cu ceilalti bursieri ai Centrului
…discursul lui Basescu (15 minute de rabdare, va rog)
…am asteptat si eu sa apara ziarele de maine pentru a vedea o analiza pertinenta a discursului prezidential. Am asteptat degeaba (daca mi-a scapat vreuna, aveti sa ma ietati). A trebuit ca un prieten, C. (multzam) sa-mi atraga atentia asupra reinvierii propunerilor legate de modificarea Constitutiei si a parlamentului uninominal. Tot C. mi-a indicat linkul administratiei prezidentiale unde se gaseste intregul text al discursului.
Il gasiti aici:
http://presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9603&_PRID=
Va recomand calduros sacrificarea a 15 minute din viata pentru parcurgerea discursului,
Mulţumiri celor în al căror nume dau bun de tipar unei cărţi
Am primit azi, să-i dau bun de tipar, un roman pe care l-am început cu o povestire pe care am publicat-o în rubrica mea „ La microscop” din România literară. Povestire pornea de la nişte poze făcute de bunicul meu, în anii treizeci, notabilităţilor din Slobozia, pentru a ilustra o istorie a comunei. Istoria n-a apărut, aşa că m-aş fi putut opri la acea povestire care îşi ajungea. Dar la o zi după aceea am mai visat două, atît de amănunţite, încît doar le-am transcris. Le-am publicat şi pe ele în locul obişnuitului comentariu, la zi, din România literară. După ele,