Adrian Severin. Minte si cind doarme?
Adrian Severin, ieri, la discutia de pe EurActiv, despre prezenta in exces a hidrogenului in apa, o poveste al carei autor incontestabil este: „povestea cu formula apei este un mit”.
Cum vi se pare?
TRU, MMacovei, CPreda. Altceva!
Cei trei sint, pentru mine, marile cistiguri ale actualei campanii electorale.
Cei trei au vorbit despre acea Europa pe care, sper, majoritatea romanilor o doresc reprezentata in Parlamentul European: una a decentei, a moderatiei, a argumentului, a indraznelii, a statului de drept, a democratiei autentice (si nu mimate din virful buzelor!).
Cei trei – „grupul societatii civile” din PDL, cum s-au autodefinit – au fost ALTCEVA. Prestatia lor – ironizata si adesea tendentios reprezentata de presa – a fost una din putinele pete luminoase ale unei campanii electorale, in general anoste. Toti trei
…ayahuasca – finis coronat opus (sau cum poti gusta raiul si iadul intr-o fiertura de liane) (I)
…daca ai ajuns in Iquitos ca strain, e imposibil sa nu auzi despre ayahuasca – presupunand ca pana atunci nu stiai de existenta licorii cu pricina. Iquitos-ul e considerat „capitala ayahuasca”, se organizeaza aici congrese internationale la care participa deopotriva „samani” (termenul e rusesc, dar mai folosit decat curanderos, i.e., vindecator/vraci) si oameni de stiinta, uneori aceeasi oameni implinind ambele „functiuni”. Cafenelele, hotelurile si crasmele sunt pline de straini care pentru asta au venit. Nu ii intereseaza jungla. Nu ii intereseaza Amazonul. Ii intereseaza ayahuasca si „spiritualitatea”
Eu pe EBA n-o votez
Până unde poate merge un candidat în goana după voturi? Ştiu, răspunsul e că până departe şi chiar mai încolo. La Târgovişte, EBA s-a făcut plăcută audienţei fâţâindu-se puţintel pe manele. Ştiam eu că există un motiv pentru care nu am s-o votez, dar încă nu mă dumirisem care e. Bleah
Sursa:REALITATEA.NET
Duminica. EBA&tata
Sa zicem ca duminica, la vot, Elena Basescu va veni la sectie de votare impreuna cu tatal sau, Traian Basescu. Fapt, as zice, inevitabil!
[poll id=”63″]
DP Aligica. De ce? Cum? Cit timp? La ce bun?
La comentariile de la postarile precedente despre „Reconstructia dreptei” revine ideea efortului intelectual oarecum inutil, in conditiile in care partidele in masura care sa internalizeze gindirea de dreapta sint departe de a dori – dupa cum o semnaleaza si faptelor lor – asa ceva.
Iata o replica bine construita si de tinut minte a lui Dragos Paul Aligica, unul dintre cartii asupra careia mi-a facut placere sa insist aici:
Am fost întrebaţi: cum putem să punem în practică proiectul pentru România, când cetăţeanul se află sub nivelul proiectului? Cum poţi să faci proiecte, cum
Mugur Isărescu – al patrulea mandat la BNR?
Guvernatorul ar vrea. Cine nu l-ar mai vrea? Ar fi de dorit să rămînă Isărescu în fruntea Băncii Naţionale? După mine da.
Balul fantomelor. Fie-va lectura usoara!
Humanitas, site! O noua carte de Radu Paraschivescu!
„„Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, spune-i ce planuri ai“, declară Woody Allen. Sensibil la panseul cineastului, Virgil Mihalcea, profesor de istoria literaturii universale la un liceu bucureştean din anii nouăzeci, trăieşte fără o agendă anume. Cvadruplu divorţat, cu ambiţii de gânganie şi destin de euglenă, el îşi ţine orele pe pilot-automat şi simte cum îl îneacă blazarea. Elevii râd de el, colegii îl privesc de sus, directorul l-ar vrea pe făraş. Această existenţă cenuşie se colorează violent
4 iunie 1989. 20 de ani. Solidaritatea
PS Un foarte bun interviu despre 20 de ani de la primele alegeri libere din Blocul Estic, in EVZ, cu Vl Tismaneanu!
…"nu totul se cumpara in politica"
…dar iata citatul exact din Basescu: „…Pe de altă parte, opoziţia a dat o lecţie şi preşedintelui în funcţie şi comuniştilor lor şi oricui: că nu totul se cumpără în politică”. Inca o data, presedintele pare ca stie sa extraga esentialul dintr-o situatie. Ceea ce s-a intamplat in Moldova, unde comunistii n-au fost in stare sa gaseasca un singur tradator (unul!) in randurile parlamentarilor opozitiei, nu reprezinta decat o alta dovada ca trendul in politica de azi s-a schimbat de-a lungul si de-a latul planetei. Din Moldova in Statele Unite,
Mici motive să îţi vină să pleci dracului din ţara asta
Dorobanţi, zona cafenelelor de fiţe: indicatoarele care avertizau că parcarea interzisă au dispărut. Colegii de la Cotidianul n-au reuşit să găsească vreun răspuns la întrebarea cine le-a luat. O fi decizie oficială, să-şi fi protejat vreun patron de cafenea afacerea, vreun hoţ de fier vechi a dat lovitura? Cine să ştie, că Poliţia şi Primăria dau din umeri. Cert e că acum e liber la parcare chiar sub privirile pentru care mârlanul ţine morţiş să parcheze sub geamul cafenelei. Iar acesta nu e singurul loc unde ochiul vigilent al legii suferă de cataractă. Am
Criza vazuta din perspectiva betivilor
Am gasit aici o explicatie alcoolica a crizei financiare. Deci, pe intelesul romanilor.
Ion are o crasma. Pentru a-si spori vanzarile, el decide sa le ofere clientilor (majoritatea betivani neispraviti) bautura pe datorie.
Isi noteaza cu grija datoria fiecarui client, tinand astfel un bilant al creditelor acordate. Pe masura ce se raspandeste vorba ca Ion te serveste acum in schimbul promisiunii de a plati in viitor, numarul clientilor creste, iar vanzarile de bautura asisderea. Pe faza, Ion profita de ocazie si scumpeste tuica si berea…
Un consilier bancar abil isi da seama ca afacerea lui
Gladiatorii lui Pep
Cei din jurul meu cu care vorbesc adesea despre fotbal pot sa confirme: anul acesta am mers pe mina Barcelonei. Mi-a placut si Manchester United, si Arsenal, si Liverpol, dar cea mai mare slabiciune am avut-o pentru Barca.
Iata ce le-a pus inaintea meciului din marea finala acest antrenor neobisnuit care e Pep Guardiola:
Un editorial care detaliaza tema acestei postari, aici, in GSP!
CPreda, TRU si SVoinescu despre Reconstructia dreptei
Cristian Preda:
Este evident, pentru cine citeşte această carte, faptul că reconstrucţia dreptei este aşezată sub semnul unei formule de liberalism foarte informat. Ea indică destul de bine o anumită sensibilitate împotriva curentului din societatea noastră. Există, de altfel, o bogată bibliografie la sfârşitul cărţii, dar şi fiecare pagină trădează în mod evident o îndelungă frecventare a surselor liberalismului.
În al doilea rând, e vorba despre un liberalism foarte deschis, tolerant, şi când e vorba de instituţii, şi când e vorba de proiecte, de plasarea noastră
Macovei şi Ungureanu, cîştigul europarlamentarelor
Bun, îmi tot bat capul să găsesc cea mai „corectă” soluţie la vot. Şi am următoarele constante în zbuciumul meu interior, haha
– avem o majoritate zdrobitoare PDL PSD care imită cearta dar care o duce foarte bine – mi-e să nu se înfigă vreo 20 de ani la putere. Şi atunci ar fi bine să susţinem opoziţia
– avem o fantomă PNL patricizată cu Norica Nicolai prima pe liste! Cu o Renate Weber onorabila in dezbatere. Dar cu toate doamnele (Valean, de exemplu) mult lăudate absolut inexistente înainte de alegeri
– avem cîştiguri în dezbaterea politică Traian Ungureanu şi Macovei
Balcerowicz. Gata! Am inceput si pe youtube!
Ma veti gasi de acum inainte – sau, ma rog, veti gasi „urme” lasate de mine! – si pe youtube.
Voi incerca sa sui acolo intr-un ritm constant inregistrari video si audio facute cu oameni cu care am avut norocul, onoarea, privilegiul, placerea sa ma intersectez. Va anunt ca am deja ceva „marfa” 🙂
Am inceput cu 4 decupaje dintr-un expozeu pe care l-am urmarit saptamana trecuta la Varsovia al carui autor este Leszek Balcerowicz. Am scris putin despre asta si aici!
Auditie placuta!
PS A propos, LBalcerowicz e cel pe care Ion Iliescu il condamna de mama focului la inceputul anilor 90 tocmai
…multumesc, Badara Dosca!
…sincer – multumesc. Probabil ca, daca n-ai fi existat, meritai inventat. Ai fi sunat, insa, fals – a „gaselnita” mediatica. O facatura n-ar fi avut niciodata savoarea autentica a urii tale.
[Pentru cei care n-au auzit de Badara Dosca, e … cineva/ceva care are n-are treaba, ma improasca regulat in comentariile de pe blog. O face cu patima omului care si-a facut din asta un tel in viata. E atata ardoare in amestecul asta de ura si de invidie incat nu-ti poti stapani un fior in fata unei pasiuni atat de mistuitoare.]
Si-acum sa-mi explic gratitudinea: Functionezi, draga Dosca (ingaduie-mi sa-ti
Furtună în Bucureşti. Stă primarul (Chiliman) şi cască gura
Hai să încep cu începutul, sper să nu vă plictisiţi până ajung la înjurăturile adresate lui Chiliman, început care, în cazul de faţă, înseamnă nişte picături uriaşe de ploaie. Le-aş fi găsit chiar romantice dacă nu se întâmpla să plec de la birou după o zi nu tocmai uşoară. Aşa, le-am găsit doar uriaşe. Lipsa de senisbilitate a durat până când am ajuns la Romexpo, plecat fiind de la Casa Presei, adică de la vreo 50 de metri. A început urgia. Flora Capitalei a fost răvăşită, crengi, plastice, frunze, cartoane şi tone de apă dansau bezmetic
Furtuna, Engelby şi Apocalipsa lui Vanghelie într-un Mercedes
Ce ploicică turbată! M-a prins în centru. Am lansat împreună cu Bianca Ioniţă de la Kanal D „Engelby”, romanul lui Sebastian Faulks. Am schimbat locul lansărilor de la Cărtureşti la ArtJazz. Ambianţă OK. Jazz bine ales. O veste bună pentru fumători – acolo e voie. Trebuia să vină şi Radu Paraschivescu. N-a apărut. L-o fi prins ploaia pe undeva. Am rugat-o la început pe Bianca Ioniţă să facă pe loc o ştire despre „Engelby” – De cîte minute? mă întreabă: Două sau trei? – Trei, zic. Şi trei au fost. Biancăi i-a plăcut romanul, i-a plăcut şi ce am vorbit