Criza lui Caragiale si cum a scapat Eliade de faliment
Criza, bibicule…criza mare, mon cher…. si unora nici nu le vine sa creada ca elevii nu-l mai citesc pe Caragiale. Sau pe Slavici, sau pe Sadoveanu… ca de Hortensia le-a fost intotdeauna frica. Detalii in articolul acesta. Perspectiva mi se pare corecta. Cand auzi la tot pasul citate din Caragiale, cand vezi ce-l doare pe Slavici si ce decide Sadoveanu sa descrie, cand oricine iti poate sune in doua cuvinte despre cum sta treaba, ti se pare ca deja stii ce e si cu clasicii astia… Bla, bla, bla… misterul s-a dus, asa ca de ce sa-i mai citeasca? Vreti o dovada ca tocmai lipsa acestui mister
