voxpublica.ro este o platformă de opinii, analize, news și subiecte speciale din România și spațiul public internațional. Site-ul își propune să ofere o perspectivă quality asupra vieții cotidiene, să ”cearnă” idei cu miză consistentă, din inflația de informații actuale.
Îl aud acum pe Dan Tăpălagă la tv – că sînt foşti ziarişti care una ziceau sau scriau cînd erau în presă şi altceva acum, cînd se ocupă de politică. Nu prea poţi să-l contrazici. Dar sînt şi ziarişti care din motive care nu ţin de evoluţia convingerilor una au zis ieri şi cu totul alta azi.Apropo, pe cine regretaţi dintre ziariştii care s-au apucat de altceva?
16 pagini. Fotocopiate, citite si subliniate cu tilc.
Le puteti gasi si citi aici! Sint, cum sa spun, foarte-foarte interesante.
PS-ul postarii suna asa: „P.S. Documentele de mai sus reprezinta doar o parte din planurile PNL asternute pe hartie si raspandite pe tot cuprinsul patriei”. Se poate intelege inclusiv ca ar mai putea aparea si altele 🙂
PS Fiindca deja exista pe un blog o afirmatie care poate stirni reactii care ar avea un fundament fals, fac o precizare care tb sa risipeasca o confuzie ce e pe cale sa se rostogoleasca: nu am nici o legatura de paternitate cu blogul
Si unul si celalalt si-au facut un obicei din a silui norocul si a-l prezenta in haine de performanta obtinuta prin efort propriu. Sau daca nu e mereu vorba de noroc, atunci in aceasta categorie se poate inscrie lejer orice forma de avantaj obtinut prin performantele altora. Acesta a fost „succesul” lui Piturca la nationala, cat si brandul guvernarii Tariceanu.
Romania joaca bine doar atunci cand ceilalti joaca prost. Si se poate aplica si in politica, si in fotbal. Ratarile se razbuna. Acelasi domeniu de aplicare. Fiecare meci, fiecare confruntare este decisiva si chiar daca avem jucatori de
Am citit Iluziile literaturii romane de Eugen Negrici, o carte pe care v-o recomand. Am pornit cu mari aşteptări. N-am găsit mari atacuri la canon sau la establishmentul actual (dar despre asta am scris aici), dar am reţinut posibile teme de dezbatere. Cît e Ilie Moromete de reprezentativ şi „de înţeles” pentru noile genraţii? Negrici analizează bolovănoşenia din stilul lui Preda şi ambiţile lui de Camus autohton. Moromeţii 1 a fost iubit de Gheorghui Dej, Moromeţii 2, de Ceauşescu. Ambele volume dădeau, de fapt, linia literar-poiltică de urmat. Iar ceilalţi scriitori s-au conformat.
O
La interval de citeva zile, revista 22 si Cotidianul au publicat doua texte care pot fi borne solide pentru o polemica de calitate.
Pe primul, in 22, scris de excelentul Dragos Paul Aligica, il puteti citi aici! In doua vorbe: textul deconstruieste un mit care are o enorma putere de seductie – acela ca asistam la „sfirsitul capitalismului”.
Al doilea, scris de Adrian Deoanca, foarte buna achizitie de data recenta pentru Cotidianul (urmariti-l! scrie teapan!) poate fi citit aici! E un inventar al opiniilor mai multor personalitati cu ecou international in legatura cu decaderea SUA. Un citat
PS. Bate Franta azi! Pronosticul meu: 2-0 sau 2-1. Inca o data, pentru Franta!
In urma cu 13 ani, Lacatus marca un gol frumos intr-o partida proasta. Romania a pierdut cu 3-1 pe teren propriu impotriva Frantei.
Un an mai tarziu ne-o furam din nou. Insa de data asta fara nici un gol marcat.
Nu vorbesc de ultima intalnire oficiala, cand pana si egalul obtinut a fost mai penibil decat oricare din infrangerile de mai sus.
Asta doar asa, ca sa ne amintim pana diseara….
Vineri, la Mizil, conform relatarii corespondentului Cotidianul: „“La finalul celor trei ore de discursuri, recitări şi cântări a la Cenaclul Flacăra, Adrian Năstase a avut parte de o surpriză electorală: contracandidatul pedelist, Mircea Staicu, fost subaltern al său, i-a cerut un autograf pe “Codul Zambaccian”. Acum dacă tot am cumpărat cartea, m-am gândit să mi-o şi semnaţi”, şi-a făcut intrarea Staicu. “Cum? Ai cumpărat-o?”, a reacţionat fostul premier, care anunţase anterior că a adus cu el 200 de volume pe care le va distribui gratuit celor prezenţi.
Uluit
…vorbesc cat se poate de serios. Toata lumea nu vorbeste decat de apocalipsa – e si obositor si plictisitor. Poate s-ar cuveni sa profitam de ocazie pentru a ne rearanja prioritatile. Sa zicem ca vine (nu vine), ca de maine se inchid bancile, bancomatele nu mai functioneaza si nici cartile de credit. Televizoarele si radiourile isi inceteaza transimisia, internetul „pica” si el, s.a.m.d. Apocalipsa rateaza sansa de a fi transmisa in direct. Si ce?
Ne raman in continuare nimicurile cu adevarat importante: un zambet, o amintire, culorile toamnei, fosnetul frunzelor uscate intr-un parc pustiit.
Cateva zile intr-o delegatie si niscaiva probleme tehnice la un laptop au fost suficiente pentru ca sirul postarilor pe blog sa fie intrerupt. Intre timp, am vizitat Sibiul. Ocazie cu care am vazut ca Pasajul Scarilor a ramas fara scari, acestea fiind uniformizate prin renovarea cu piatra cubica…
Cu aceasta ocazie, desi nu cred ca a avut vreo legatura cu mine, bursa de la Sibiu s-a gasit sa pice pentru prima data in istorie, taman in ziua in care nu as fi avut nevoie de un asemenea eveniment. Nu pentru ca sunt jucator la bursa, deoarece nu sunt, ci pt ca tocmai vorbisem cu colegii de la Realitatea
Una dintre distracţiile nevinovate ale românului zilele astea: SMS-uri prieteneşti prin care eşti sfătuit să-şi scoţi banii de la banca X, fiindcă s-a umplut de păduchii falimentului. Am stat de vorbă aseară, la telefon, cu un prieten român, care a fost broker la Bursa din Paris peste 20 de ani. Nu-i de vîrsta lui Matusalem, are 49 de ani. Acum dă consultanţă, ca expert, destul de scump. L-am întrebat ce părere are despre mişcarea crizei. Mi-a spus că s-a mai sfătuit cu unul cu altul la Paris şi că deocamdată e aproape imposibil de anticipat ce va urma. El îşi ţine
Primul pas e pe chinezu. Dar rareori citesc mai mult decit titlurile. Nu e genul de scriitura de care sa ma las sedus, desi sunt convins ca e un tip cumsecade si de bun simt. Il deschid primul pentru ca are un blogroll urias si pot ajunge de-acolo pe ce-mi doresc. Si bag sutu, ca sa ajung la turambar. La sutu ma uit la poze si daca scrie mai putin de cinci fraze, il si citesc. Dar, cum spuneam, tinta e turamabar. Una, pentru ca-mi place cum scrie si ce scrie ( ma intereseaza mai putin alea despre rugby, dar ii respect pasiunea asa ca nu ma-mpiedic de-atita lucru). In al doilea rand pentru ca pe
…ochii mi-au picat pe acest reportaj de la TVR 2. Care m-a lăsat fără cuvinte. Mă rog, am unele care îmi vâjâie prin cap, dar fiind un blog de ziar ma abţin. Pe voi însă nu am să vă cenzurez 🙂
De aproape o luna a aparut la Humanitas o carte foarte valoroasa. E scrisa de Dennis Deletant si arata asa:
Am scris un text mai mare despre ea in Cotidianul de astazi. In opinia mea, e o carte de rascruce – dupa ea, literatura despre aceste personaj inca tratat cu simpatie de mai multi istorici autohtoni ar fi normal sa arate altfel.
Ia uite matale aici sapoul de la Hotnews: „Ministerul Justitiei sustine ca a descoperit documente lipsa din perioada mandatului Chiuariu, insa n-a precizat ce contin actele disparute. Potrivit unor surse HotNews.ro, lipsesc, intre altele, documente secrete scoase din CSAT de Tudor Chiuariu sub semnatura privata. Reprezentantii ministerului au explicat ca, intre timp, documentele CSAT au fost gasite si ca Guvernul a fost instiintat. Timp de doua zile Ministerul Justitiei a ezitat sa dea raspunsuri clare. Abia astazi, dupa ezitari si declaratii contradictorii, ministerul a confirmat ca lipsesc documente,
Blogosfera este mai bogată cu un nume şi vreo câteva sute de hectare în Pipera: Gigi Becali. Deci, patronul de la Steaua şi-a făcut blog, nu glob, ca să să moară toate hahalerele. De râs, nu de altceva.
Unu la stână, pardon, la mână, că el nu scrie, doar dictează. Ceea ce mi-e greu să cred. Spre exemplu, cine crede că Becali chiar a dictat lucrurile astea: “De când mă ştiu, spun lucrurilor pe nume. Unora le place sinceritatea mea, altora nu. Cu scrisul nu mă omor. N-am răbdare, iar cu computerul nu sunt prieten. (…) Declar din start că nu voi sta nicio clipă în faţa
Doamna premier bătătoreşte cărarea nesimţirii. A început să se deplaseze şi mneaei cu maşina escortată de poliţie cu girofar. Pentru dna prim ministru nu contează că e doar soţie de demnitar şi nu demnitarul însuşi şi că legea nu-i dă dreptul la poliţişti cu girofar. Dna premier n-a înţeles nimic din scandalul pe care l-a provocat cînd a chemat poliţia acasă, să-i facă tablagii buletinul. fiindcă dnei Tăriceanu opinia publică îi provoacă dureri în cot. Leliţele comunale care se laudă că sînt soţii de şef de post “şi-l pun pe bărbatul mieu dă
Bogdan Olteanu, luni: daca se enerveaza, daca il mai enerveaza mult populistii din Parlament, suspenda Legislativul! Inchide sesiunea! Si gata! Isi ia jucariile si pleaca
T. Melescanu, joi: daca se enerveaza, nu el, ca el e calm, daca Guvernul se enerveaza, da o ordonanta de urgenta si ingheata cresterile salariale pe care le promit populistii din Parlament.
Uau! PNL e chiar singurul partid „responsabil”. Uau! Ce tare! Ce bine! Pompierii PNL vin sa stinga focul? Dar, oare, cine l-o fi aprins? Nu tot ei? Cu masuri, asa cum ne spuneau la acea vreme, de asemenea „responsabile”.
🙂
PS 1. Atent
„De mică, am fost un copil foarte ambiţios. Am luat premiul întâi din clasa I şi până într-a VIII-a. Am făcut liceul la B.P. Hasdeu, liceul de elită din Buzău. Îmi amintesc de adolescenţă ca despre o perioada extrem de dificilă, din pricina ciocnirii valorilor conservatoare în care fusese crescută generaţia mea, în perioada comunistă, şi noul vânt de libertate, uneori chiar extremă, care începuse să adie.”
Mai multe amanunte, aici! Si mai multe poze inedite cu Elena Udrea, aici!