Hussein irlandezul
Cred ca modul in care oamenii isi exprima sentimentele politice prin muzica spune mult despre nivelul lor de dezvoltare. Mai jos, doua exemple:
Barack Hussein Obama
si niste sarmani romani… atata ii duce capul si pe ei…
Cred ca modul in care oamenii isi exprima sentimentele politice prin muzica spune mult despre nivelul lor de dezvoltare. Mai jos, doua exemple:
Barack Hussein Obama
si niste sarmani romani… atata ii duce capul si pe ei…
Vad ca dl Saftoiu ramine consecvent. Ieri a continuat sa vorbeasca si sa explice iesirea sa despre serviciile secrete care il servesc pe Traian Basecu.
In „Ziua” de azi spune insa ca trebuie sa taca un timp. „Permiteti-mi sa pastrez tacerea, trebuie sa caut un avocat care sa ma apare in instanta”.
Intrebarea mea e urmatoarea: oare ce ar trebuisa il sfatuiasca „strategul” & „consultantul politic” Claudiu Saftoiu pe penibilul Claudiu Saftoiu care apare la TV si sustine senin enormitati pentru a iesi cit de cit onorabil din situatia in care frustrarile sale – imense si neconsumate – l-au tirit?
Zilele trecute îmi făceam planuri pentru un concert The Killers, iar cel mai la îndemână era la Amsterdam, pe 12 martie. Dimineaţa a început însă cu vestea că vor deschide B’estfest-ul de anul acesta, o chestie care mi se pare mai tare chiar şi decât indexarea 🙂 . Dacă voi găsi cuvintele potrivite, o să încerc să vă povestesc altădată de unde atâta amor pentru trupa asta.
Update 1: Deşi nu e confirmat încă, nişte oameni bine informaţi îmi spun că pe listă au fost adăugaţi Moby şi Franz Ferdinand.
Update 2: Oamenii bine informaţi au avut dreptate.
Pentru ca tot se apropie ziua lui Nicolae Ceausescu, m-am gindit ca nu ar strica un refresh al memoriei.
Am o poza si va spun indata cine e in ea (celor care nu l-ati recunoscut deja!): e Corneliu Vadim Tudor, la TVR, inainte de 1989, recitind versuri gretoase – din creatia personala – dedicate Elenei Ceausescu.
Deci, daca doriti sa revedeti:
Ca sa nu lungesc vorba si sa abuzez de timpul dumneavoastra:
votati aici!
Daca doriti, desigur 🙂
Scriu postarea aceasta şi mă simt ca acum vreo 20 de ani, pe vremea cînd îmi făceam “temele pentru acasă” la lumina lumânării. Erau zilele de iarnă scurte, cînd trebuia să fii as în managementul timpului, astfel încât să împarţi echitabil bruma de lumină de după şcoală între căteva ture la săniuş (sau o bătaie zdravănă cu bulgari, de la adăpostul cazematelor anevois construite) şi pregătirea lecţiilor pentru a doua zi. Evident, zăpada avea întâietate, dar mie îmi plăceau şi temele (de fapt, mai mult coroniţa de la sfârşit de an 🙂 ).
Răspund ca la o comandă: “Israelul a venit în 1948 şi a luat Palestina. Noi, arabii, ne-am unit să îi dăm afară, dar n-am putut. Şi de atunci ne tot luptăm”. Când vine vorba despre rachetele care aterizează în Israel, trase de palestinieni, replica e la fel de simplă: “Dacă cineva îţi dă un pumn, tu stai şi taci din gură?”. Se pricep la politică, sunt convinşi că Israelul reprezintă un stat criminal, iar România este aliată cu prietenul Israelului, SUA. Nu vor să audă de McDonald’s, KFC sau Starbucks. Ţin în mână fotografii cu copii ucişi de rachetele
…Diogene umbla prin agora, ziua-n amiaza mare, cautand un om. Eu caut doar un discurs. Un discurs politic din ultimii douazeci de ani care sa-mi fi ramas in memorie. Ba si mai putin: caut doar o replica – una gen „we have nothing to fear but the fear itself”, care – rostita de FDR la inaugurarea din ’33 – a pus umarul (alaturi de masurile economice radicale, de buna seama) la stoparea crizei. Lincoln a castigat presedintia cu discursuri si tot asa a castigat si razboiul (n-au stricat nici armele, nici caile ferate, nici telegraful, etc – fara indoiala). Despre Churchill s-a spus ca „inarmat limba
A inceput Marian Oprisan! El e cel care a pus, practic, semnul egal intre „meserias” si „profesionist” si cel care i-a asigurat pe primii de sustinerea si de respectul sau.
Il continua, iata, Mircea Geoana: „Vreau să trasez un mesaj tuturor profesioniştilor, inclusiv celor care au fost aduşi în lumina presei în ultimele săptămâni că se bucură din partea noastră de întregul respect şi întreaga consideraţiune. Jocul politic este una şi respectul pentru profesionişti şi meseriaşi este alta”.
Deci, si Mircea Geoana ii respecta pe „meseriasi”.
Eu as insista, totusi, sa nu ii
O definiţie e perfecţiunii. Înregistrare din 1979, anul în care mă năşteam eu 🙂 .
Fara discutie, alegerea si, de ieri, instalarea in functia de presedinte al SUA a lui Barack Obama marcheaza, si am multe argumente, un moment istoric.
Ceremonia de marti marcheaza insa si un moment isteric.
Astept sa treaca si, dupa aceea, vom vorbi poate mai aplicat despre noul presedinte al SUA. Poate…
Adevarul anunta ca patronul sau va scrie editoriale:
„Cred că dacă am ceva de spus, am ceva de spus în economie. O să mă feresc de conotaţiile politice, dar voi încerca să adun în câteva mii de semne, în fiecare săptămână, ceea ce mi se pare mai semnificativ, mai important în deciziile economice”, ne-a declarat Dinu Patriciu.
Mi s-a parut de prost gust ca nu scrie in textul cu pricina clar ca omul e patronul ziarului. In acelasi timp, mi se pare interesant si putin comic ca Patriciu vrea sa isi asume public rolul de afacerist intrat in opozitie cu PNL cu tot. Ma rog, astept
Uriaşa încredere a americanilor în noul lor preşedinte, marele său discurs de la învestire, convergenţa mesajelor de încredere din toată lumea în preşedinţia lui s-ar putea să pună capăt crizei mult mai repede decît ne-am aştepta. Obama a recăpătat încrederea americanilor în Casa Albă. Obama le-a reamintit, simplu, că forţa Statelor Unite stă în unitatea tuturor, ca pe vremea părinţilor fondatori ai Americii. Obama a spus Americii şi lumii că Statele Unite trebuie să se întoarcă la valorile fundamentale în strategia lor şi că America trebuie să termine cu copilăriile,
Acum v-aţi adus aminte, dle Săftoiu, că Băsescu trăgea cu urechea la convorbirile liderilor din PSD? Nu e cam tîrziu? Şi, Dumnezeu să mă ierte, după ce aţi declarat că Băsescu stătea cu urechea pe telefoanele lui Iliescu şi ale lui Geoană nu e puţin cam murdar să o întoarceţi? Aţi lansat o acuzaţie de o maximă gravitate împotriva lui Băsescu. Apoi aţi sucit-o. Că e din presă, nu din informaţiile dvs. Dle Săftoiu, într-un fel aveţi dreptate.Băsescu a greşit. Şi dacă ceea ce aţi spus dvs iniţial ar fi adevărat, Băsescu ar trebui suspendat din funcţie.Dar marea
„Eu nu vreau sa cred ca dl presedinte al Romaniei se bazeaza pe simple barfe. E clar ca se baza pe informatii primite de la servicii secrete, dar nu pot preciza de la cine. Vedeti declaratiile si iesirile publice ale presedintelui in perioada suspendarii sale si vedeti ca anticipa miscarile adversarilor politici. Nu mi-a zis mie persoanal, dar mi-am dat seama din declaratiile sale publice”, a declarat fostul sef al SIE.” – Claudiu Saftoiu, despre Traian Basescu si despre faptul ca seful statului stia ce vorbesc Ion Iliescu si Mircea Geoana de la oamenii sai din serviciile secrete.
[poll id=”12″]
…spuneti-mi, rogu-va, cand ati ascultat ultima data un discurs al vreunui politician roman cat de cat apropiat ca valoare? Si nu-mi spuneti ca astea sunt „doar” cuvinte! Daca am decazut de la statutul de popor la cel de gloata e si pentru ca ne-au lipsit oratorii care sa ne reaminteasca de ce suntem, totusi, un popor… Dar despre absenta marilor oratori in politica romaneasca ar fi mai multe de discutat…
OBAMA: My fellow citizens:
I stand here today humbled by the task before us, grateful for the trust you have bestowed, mindful of the sacrifices borne by our ancestors. I thank President
Ziua de astăzi cred că a fost avangarda primăverii. Zece grade la amiază, soare şi o astenie disimulată. Vă las cu Tom Waits, You can never hold back spring, o piesă folosită şi în filmul Tigru şi Zăpada, al lui Benigni. Deşi o să pară doar o copie a celebrului La vita e bella, îl recomand totuşi pentru o după-amiază leneşă de sâmbătă.
Dezbaterile despre acele masuri pe care un stat sau o organizatie internationala le ia pentru a-si proteja cetatenii se invart in jurul aceleiasi intrebari: „Sunt ele necesare?”.
Raspunsul la aceasta intrebare poate fi influentat de o serie de factori: de la demontarea dovezilor ce sustin pericolul care justifica introducerea masurilor respective, pana la argumente de ordin religios, care ataca doar masurile propuse, fara a sufla o vorba despre motivele care le-ar impune.De cele mai multe ori, in lipsa unui discurs logic si coerent, bazat pe fapte si dovezi concrete, raspunsurile respective sunt