Stupiditatea românească şi Cernobîlul
Aflu, cu o zi înainte de alarma oficială din România, de norul radioactiv de la Cernobîl. Îi telefonez unchiului nevestei mele, sucevean prin adopţie, şi-l întreb ce ştie. Unchiul îmi răspunde: „Despre aşa ceva nu se vorbeşte la telefon.” Pensionar de mulţi ani, continua să se creadă o notabilitate a oraşului. M-am certat cu el iremediabil. De fapt, bietul unchi al nevestei mele nu ştia nimic, dar nu-i venea să recunoscă.
Singurul lucru care mă speria atunci era că aveam un copil mic şi nu ştiam ce să fac să-l protejez de norul plecat de la Cernobîl.
Atunci,
