noiembrie 10, 2009

Anotimpurile năpârcilor: Iliescu scrie în ziarul lui Raţiu

“Nu pot începe activitatea la Cotidianul decât cu o întoarcere la Ion Raţiu, fondatorul ziarului. A fost şi unul dintre principalii fondatori ai democraţiei româneşti – ediţia a doua. Sigur, nu este vina lui pentru că ea este atât de chinuită. A fost printre cei foarte puţini, huiduiţi şi de o ţară întreagă, dar care o avea desenată într-un proiect modern şi coerent de care şi acum suntem departe. (…) Era ceea ce nu mai văzusem niciodată în România: un mare domn! Un fel de lord care nu strâmba din nas la haosul, mizeria şi naivitatea acelor zile. Şi care domn,

noiembrie 9, 2009

Son of a Bitch!

Provine dintr-o familie mai proastă. Maică-sa? O vagaboandă…Taică-su? Cine mai ştie cine e…Pe fraţii lui nu i-am cunoscut, deşi mi-ar fi făcut plăcere. Şcoală nu a prea făcut, dar are o inteligenţă nativă de necontestat şi o curiozitate care îl va duce departe. Aşa că am decis să-l duc eu la o şcoală, să facă nişte cursuri, să înveţe o meserie, să facă ceva cu viaţa lui.  Să nu credeţi că e uşor. În primul rând, şcolile astea particulare costă mult.

noiembrie 9, 2009

Teorie si mincare: Ce-avem cu gisca si mielul?

Numai umblind prin lume descoperi ca-n Romania, nici mincarea nu e ca lumea la banii pe care-i dai, dar nici nu gasesti lucruri nelumesti. E plina tara de porc cu ceafa lui cu tot. Dar lipseste gisca cu ficatul ei, peste tot de gasit la Budapesta.
Ah, iar mielul, mielul ce mi-e imi place-n disperare e mort din meniurile restaurantelor. Cum dracu el traieste din plin prin lume? Cum se naste mielul cind ai nevoie de el in farfuriile straine si la noi, nu si nu?
Dati-mi un raspuns. Nu inteleg de ce nu putem descoperi gisca, mielul. Unde sint, ce istorie timpa a limbii noastre i-a luat? Oaia, capra

noiembrie 9, 2009

Te iubesc, fă, să vezi omor ce-ți dau!

Ieri, în metrou, un bărbat de vreo 30 de ani (genul muncitor, deja ușor abrutizat de alcool) purta, aproape țipând, următoarea conversație telefonică: „A, da? Mamă ce tupeu ai. Să vezi ce-ți dau. Să vezi bătaie-ți dau. Stai că vezi tu acuma. Cine? Mă-ta. Mă-ta aia jegoasă. Dac-o dezbraci miroase-a hoit. Ce? Ce-ai zis? N-am auzit. Te sună mă-ta? Ce tupeu ai în tine, mereu faci așa, mereu îmi zici că te sună mă-ta. Să vezi ce-ți dau io-n bot”. Și a închis. După care, zâmbind, s-a apucat să dea un SMS. Cu siguranță, femeii cu care vorbise. Pentru că, mai mult ca

noiembrie 8, 2009

Geoana, Basescu si Lambada :)

Sorin Oprescu:
De pe toţi stâlpii patriei ne privesc Băsescu şi Geoană, eu ştiu că Băsescu îl vrea pe Geoană în turul doi, i-a mai dat un 5-0 acum câţiva ani, iar acum probabil vrea să se asigure că o să-l vadă dansând lambada.
Asa, domnu’ Doctor?

Ati vrut sa spuneti „lambada” sau v-ati gindit, de fapt, la asta?

Altfel, Sorin Oprescu a fost mult mai incoerent decit ma asteptam sa fie. Asa sa se intimple oare cind candidezi la presedintie nu din convingere, ci din datorie?

noiembrie 8, 2009

Ştim să ne amintim frumos despărţirea de comunism?

Mâine se împlinesc 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Am urmărit puţin pe Internet cum se pregăteşte Germania din offline, dar şi lumea întreagă din online să comemoreze momentul. Şi am resimţit emoţia aceea a outsiderului pe care sigur n-o voi avea când politicienii români vor defila cu jerbe de flori şi discursuri de gargară pe 22 decembrie. Iată câteva linkuri care mi-au plăcut:
Piesele de domino care vor fi dărâmate mâine seara pentru a simboliza căderea Zidului Berlinului. Şi un articol pe realitatea.net despre asta.
Un Zid Twitter al Berlinului,

noiembrie 7, 2009

Ce au în comun un candidat la preşedinţie şi cel puţin trei bloggeri Voxpublica?

Joacă FarmVille, pe Facebook. E o nouă isterie, credeţi-mă. Unde mă duc, aud despre asta. Corporatişti care altfel au numai jobul în cap, stau şi plantează şi culeg portocale virtuale. Jurnalişti pe care îi admir fac cadou vaci sau le primesc. Intelectuali pe care îi credeam preocupaţi de esenţa vieţii îşi lucrează hectarele din pixeli. Mă duc la o mare librărie din oraş (nu spui care), la coadă la bilete la concerte, doi puşti de liceu, un el şi o ea. El (coafură rasta, cercel) : joci FarmVille? Ea (freză emo): nu, că dacă ar începe să-mi moară vacile, aş fi foarte

noiembrie 7, 2009

Vinul săptămînii: Graciano Tobia 2007

Din nou delicatese din străinătate! Cezar Ioan, titularul rubricii de recomandări, ne împărtăşeşte o experienţă de degustare:
Pentru săptămâna asta, un vin impresionant, şi nu doar după părerea mea şi a colegilor de la Vinul.Ro, ci şi după a echipei celebrului critic de vin Robert Parker, care i-a acordat puţin peste 90 de puncte: Graciano Tobia 2007, DOC Rioja (14% vol. alc.). Graciano e numele soiului de struguri, Tobia este numele familiei care deţine crama şi al vinificatorului care s-a

noiembrie 6, 2009

Vreau să fiu slabă, dar fără muște la gură

O declarație a lui Mariah Carey, găsită în Tabu: „Ori de câte ori mă uit la TV şi văd acei copii slabi şi flămânzi din lumea a treia, îmi vine să plâng! Adică aş vrea să fiu şi eu atât de slabă, dar nu cu muştele şi morţii ăia în jurul meu”.
E o replică perfectă de sitcom, are tot ce trebuie ca să te facă să râzi: surpriză, suspans, multă prostie, tot. Bravo, Mariah!
LATER EDIT: Mda, se pare că am nedreptățit-o pe Mariah! Vorbirea de mai sus nu îi aparține, ea a fost extrasă dintr-un interviu fictiv („luat” divei, acum mulți ani, de o publicație

noiembrie 6, 2009

Despre ce dracu' vorbim cînd vorbim despre "dialog"? (Episodul I)

Aşa cum ştiţi şi probabil aţi şi citit, există o tonă de cărţi, broşuri şi texte mici ale căror titluri sînt o variaţie la „Cum să…”. De la „Cum să ţesem frumos?” pînă la „Cum să călătoreşti cun somon?”, toate încearcă să ofere, mai mult sau mai puţin serios, sfaturi practice şi de viaţă. M-am gîndit că n-ar fi rău să existe şi nişte texte în care, vorba titlului unei celebre cărţicele minunate scrisă de Raymond Carver, să ne întrebăm despre ce anume vorbim atunci cînd vorbim despre „ceva”; un „ceva” despre care toată lumea are impresia că ştie

noiembrie 6, 2009

Ce-ați mai citit mișto?

Am căpiat de atâta politică, de atâta criză, de atâtea gripe și de atâta balamuc. Așa că, în timp ce lumea dezbate criza, gripa, balamucul și numirea lui Negoiță ca premier într-un guvern ce va muri înainte să se nască, vin și eu și întreb ca proasta, riscând să nu mă audă nimeni: ce-ați mai citit mișto?
Eu citesc, în paralel, Medgidia, orașul de apoi a lui Cristian Teodorescu și Trilogia Millenium a lui Stieg Larsson. Medgidia, orașul de apoi e ca un album vechi, îngălbenit și plin de povești și de oameni. Îmi place că autorul nu intervine în povești și

noiembrie 5, 2009

Cum gândeşte o femeie părăsită

A vrut să mă părăsească! A ieşit pe uşă şi s-a dus unde a văzut cu ochii, duminică după-amiază. Când am fost anunţată, prin telefon, nu mi-a venit să cred. M-au apucat transpiraţiile reci. Ochii mi s-au umezit. Genunchii au început să-mi tremure. Gata? Totul s-a terminat între noi? La cât de mult ţin la el? La câte am făcut pentru el? Mi-am luat geanta şi mi-am anunţat colegii că plec să îl caut. Să îi explic. Să îi promit că nu o să-l mai cicălesc şi nu o să mai ţip la el. Chiar dacă uneori e foarte enervant.
Pe de altă parte, mă gândeam, dacă nu

noiembrie 5, 2009

uichendist.ro pleaca la budapesta

There was a young woman from Budapest, A naturist, proud when folk viewed her chest. But on the shores of Lough Swilly,
She declared ’twas too chilly, (As those who stroll there in the nude attest) (Limerick by Pete)
Da, de miine sint la Budapesta pentru uichendit. E atit de mare Budapesta ca nu stiu ce ma voi face. salvati-ma!
Uite un poem super desenat:

noiembrie 5, 2009

I am rich!

Citeam undeva o știre mai veche, de acum un an și ceva, dar care mi s-a părut supertare: cică cei de la Apple au inventat, pentru IPhone, o aplicație care nu face decât să afișeze un icon cu o bijuterie sclipicioasă și mesajul „I am rich”. Atât și nimic mai mult, la prețul de 999,99 de dolari. Ce mă uimește e că ar putea să existe gherțoi care să dea o grămadă de bani doar ca să-și fluture statusul pe la nasul celor cu care interacționează. Între timp, e posibil ca aplicația să fi fost scoasă de pe piață, dar mi-ar părea rău să fie așa. Trebuia lăsată suficient

noiembrie 4, 2009

Amintiri din Israel. Grădinile Baha'i din Haifa

Dacă vreţi o scurtă pauză, o mică evadare într-un loc frumos, vă propun să vedeţi cîteva imagini din Grădinile Baha’i, aflate în Haifa, pe o colină a Muntelui Carmel. Nu ştiu cum arată paradisul în această religie, dar „camera de mostre” reprezentată de grădinăe foarte frumoasă. Dedic această postare cititorului (sau cititoarei?) Oby, care şi-a dat doctoratul în decorarea grădinilor, dacă am înţeles bine!
[gallery link="file"]
pentru a mări fotografiile, faceţi click pe ele!

noiembrie 4, 2009

Ce cadou i-aţi face lui Traian Băsescu?

Am primit o leapşă de la Moş Călifar: „Ce cadou i-aţi face lui Traian Băsescu ?”. În primul rând, i-aş ura toate cele bune, aşa cum se obişnuieşte în astfel de ocazii. Dintre aceste toate cele bune, aş extrage una, ca să o subliniez. Aş spune “domnule preşedinte, vă urez multă linişte”. După urări, cadoul. Dacă aş fi bogat, i-aş cumpăra o navă numai pentru el. Din păcate, cea pe care mi-aş permite-o eu s-ar scufunda, probabil.  Aşa că îi dedic o melodie, considerând că preşedintele are suficient simţ al umorului încât să nu se simtă ofensat.

noiembrie 4, 2009

La mulţi ani, stimate domnule Preşedinte al României!

Azi, la împlinirea frumosei vîrste de 58 de ani, vă urez multă sănătate, viaţă lungă în slujba idealurilor dumneavoastră de modernizare a României şi cît mai multe împliniri de ordin personal. Vă doresc, deasemenea, mulţi ani în fruntea partidului de care sînteţi ataşat, ani pe care-i văd a fi glorioşi şi plini de succese.
Îmi permit totodată să spun cu această ocazie că sînteţi un patriot înflăcărat şi un om politc de mare fineţe, strateg de anvergură, a cărui capacitate de a scoate România din conul de umbră al trecutului şi a o propulsa pe orbita civilizaţiei

noiembrie 4, 2009

Da, parlamentarii să fie trimişi acasă. De mână cu dl Croitoru

În urmă cu câteva minute, Parlamentul se transformase în cenaclu literar. Premierul desemnat, Lucian Croitoru, recită din Blaga. Lucian. Vosganian îi dă replica din Eminescu. Nişte oameni serioşi nu găsim şi noi, totuşi? Că de glumiţe d-astea eu unul m-am cam săturat.
PS
Dedicaţie pentru parlamentari şi pentru Lucian Croitoru
În ţara mea sunt văi şi munţi şi flori,
Şi diamante
Şi sunt sticleţi atât de mulţi în capete savante !…
Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării,
Şi creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării.
(Ion Pribeagu)

noiembrie 3, 2009

Scrisoare către edili

Stimaţi edili de pretutindeni,
Vă scriu această scrisoare sperând să vă fiu de folos şi să uşurez măcar o mică parte din povara responsabilităţilor care vă apasă. Ştiu şi eu cum e să fii ocupat, să fii înconjurat de oameni cu aşteptări prea mari şi să ai parte de surprize nedorite. Cetăţenii de rând au tendinţa să uite că dumneavostră nu sunteţi superoameni să le faceţi pe toate perfect. Unii dintre ei, culmea ignoranţei şi a lipsei de tact, nu vor nici măcar să înţeleagă datoriile pe care le aveţi faţă de partidele care vă susţin.
Dar să nu mai

noiembrie 3, 2009

Crine, mizează, băi, pe femei!

Buun. După ce am văzut ce se întâmplă la Cotroceni (aici, aici și aici) și în familia Geoană (acilea), să vedem cum trăiește Partidul Național Liberal aceste vremuri grele de criză, gripă porcină și campanie electorală. Ceea ce veți citi mai jos e stenograma unei întâlniri secrete între Crin Popescu Tăriceanu și Călin Antonescu. Sau invers, mă rog:
– Salut, Căline! Mersi că ai venit.
– Salut, Crine! N-ai pentru ce. Băi, da’ arăți foarte bine! N-ai zice că ești în plină campanie, felicitări!
– Mersi. Și tu arăți foarte bine. Se vede c-ai

1 67 68 69 70 71 284